„Dacă chestia aia de dincolo de ecran (ChatGPT) ar fi o persoană, am acuza-o de omor”, a declarat, acum câteva zile, procurorul James Uthmeier, referindu-se la celebra interfaţă de AI generativă, transmite Ultimelestiri.md cu referire la news.ro.
Conform informaţiilor adunate de serviciile sale, Phoenix Ikner, student la Universitatea de Stat din Florida, a comunicat cu ChatGPT înainte de a trage asupra mai multor persoane în campus, provocând doi morţi şi şase răniţi, în aprilie 2025.
Suspectul a discutat cu robotul conversaţional despre cea mai bună armă şi muniţia potrivită pentru atacul său, precum şi despre momentul şi locurile propice pentru a lovi cât mai multe persoane posibil.
Pe această bază, procurorul a deschis o anchetă penală şi a declarat că nu exclude posibilitatea de a pune sub acuzare OpenAI, creatorul ChatGPT, sau angajaţii start-up-ului.
Urmărirea penală împotriva unei companii şi a angajaţilor săi este prevăzută de legislaţia americană, dar rămâne relativ rară.
Companii celebre condamnate
La sfârşitul lunii aprilie, laboratorul Purdue Pharma a fost condamnat penal la plata a 8,3 miliarde de dolari, amenzi şi penalităţi, pentru că a favorizat criza opiaceelor.
În trecut, Volkswagen a fost, de asemenea, găsit vinovat în scandalul manipulării emisiilor poluante, Pfizer în legătură cu promovarea antiinflamatorului Bextra sau Exxon pentru dezastrul ecologic provocat de nava Exxon Valdez în Alaska.
Jurişti chestionaţi de AFP sunt de părere că cele două principale infracţiuni posibile sunt neglijenţa sau imprudenţa deliberată (recklessness), aceasta din urmă implicând alegerea de a ignora riscurile cunoscute sau o obligaţie de siguranţă.
Aceste infracţiuni sunt adesea considerate delicte şi nu infracţiuni, cu pedepse mai uşoare în caz de condamnare.
„Deoarece este un teritoriu nou, pentru a convinge ar fi probabil nevoie de documente interne care să menţioneze riscuri” legate de comiterea unei omucideri „care nu ar fi fost luate suficient de în serios”, susţine Matthew Tokson, profesor de drept la Universitatea din Utah. „Probabil ar trebui să pară copleşitor” pentru ca un juriu sau un judecător să adere la această teză, avertizează el.
În ceea ce priveşte împuşcăturile lui Phoenix Ikner, OpenAI consideră că „ChatGPT nu este responsabil pentru această crimă îngrozitoare”. Start-up-ul asigură că „lucrează constant la consolidarea măsurilor de siguranţă pentru a detecta intenţiile periculoase” şi „pentru a răspunde în mod adecvat în cazul unor riscuri pentru siguranţa” persoanelor.
În dreptul penal, „sarcina probei este mai grea”, reaminteşte Brandon Garrett, profesor de drept la Universitatea Duke, eventuala îndoială fiind, teoretic, în favoarea persoanei urmărite penal, cu atât mai mult cu cât un angajat al companiei de tehnologie nu ar putea fi implicat decât indirect în lanţul de evenimente presupuse.
„Este un produs (ChatGPT) care ar fi încurajat comiterea infracţiunii” şi nu o intervenţie umană, insistă Matthew Tokson. „Acesta este motivul pentru care este atât de interesant”, comentează el.
Civil sau penal?
O procedură civilă „ar fi mai promiţătoare”, crede Matthew Tokson, reclamanţii putându-se baza pe noţiunea mai puţin restrictivă de răspundere civilă.
Mai multe proceduri civile au fost deja iniţiate împotriva platformelor de AI în Statele Unite, multe dintre ele în cazuri de sinucidere, dar niciuna nu a dus încă la o condamnare.
În decembrie, moştenitorii lui Suzanne Adams au acuzat OpenAI, în faţa justiţiei californiene, că a contribuit, prin intermediul ChatGPT, la uciderea acestei pensionare din Connecticut de către fiul ei.
Ultimele versiuni ale ChatGPT lansate de atunci „au mai multe protecţii” împotriva abuzurilor, recunoaşte Matthew Bergman, avocat în mai multe dosare, „dar acestea nu sunt totuşi adecvate”.
O condamnare penală „ar avea un impact major asupra imaginii”, consideră Matthew Tokson, chiar dacă pedeapsa ar fi moderată. „Acest lucru ar putea speria investitorii”, subliniază el.
Dar „urmărirea penală nu înlocuieşte reglementarea”, susţine Brandon Garrett, în timp ce Congresul şi administraţia Trump rămân, deocamdată, în plan secund. El pledează pentru reguli clare, astfel încât actorii din domeniul IA „să ştie ce au de făcut”, mai degrabă decât să se bazeze pe „sancţiuni ocazionale”.
