Potrivit publicației poloneze Zakład Ubezpieczeń Społecznych și informațiilor citate de Interia Biznes, recordul regional aparține unei femei din Bydgoszcz care primește exact 42.000,75 zloți și 35 de groși pe lună, transmite Ultimelestiri.md cu referire la adevarul.ro.
Pensionara a lucrat timp de 61 de ani și s-a retras din activitate abia la vârsta de 81 de ani. De-a lungul întregii cariere, aceasta a avut doar două luni de perioade necontributive, ceea ce i-a permis acumularea unui capital foarte mare în sistemul public de pensii.
Sume impresionante sunt plătite și de filiala ZUS din Toruń. A doua cea mai mare pensie din regiune este încasată de o femeie care s-a pensionat la 80 de ani și șapte luni, după o carieră de peste 55 de ani. Ea primește lunar 34.847,26 zloți.
A treia cea mai mare pensie din Voievodatul Cuiavia-Pomerania aparține unui bărbat care s-a pensionat la vârsta de 73 de ani. Acesta acumulase aproape 50 de ani de vechime și primește o pensie de 31.864,34 zloți pe lună.
Diferențe uriașe între cele mai mari și cele mai mici pensii
Potrivit informațiilor consultate de „Adevărul”, la polul opus, cea mai mică pensie din regiune este de doar 6 grosz pe lună, echivalentul a aproximativ 0,06 zloți. Beneficiara este o femeie care a lucrat doar trei luni pe parcursul întregii vieți active.
Sistemul de pensii din Polonia funcționează în principal pe baza contribuțiilor acumulate de fiecare angajat de-a lungul carierei. Astfel, cuantumul pensiei depinde direct de:
- durata perioadei de muncă;
- nivelul salariilor și al contribuțiilor plătite;
- vârsta la care persoana decide să se pensioneze.
Specialiștii din sistemul polonez de pensii explică frecvent că amânarea pensionării are un impact major asupra valorii pensiei finale. Cu cât o persoană lucrează mai mult și contribuie mai mulți ani, cu atât suma acumulată este mai mare, iar perioada estimată de plată a pensiei este mai scurtă, ceea ce duce la venituri lunare semnificativ mai ridicate.
În ultimii ani, Polonia s-a confruntat cu o dezbatere intensă privind sustenabilitatea sistemului public de pensii, în contextul îmbătrânirii populației și al deficitului de forță de muncă. Autoritățile și economiștii încurajează tot mai des prelungirea vieții active și economisirea suplimentară pentru pensie.
