Anul trecut au fost înregistrate peste 2.000 de cazuri de plecări voluntare, cu peste 430 mai multe decât în 2024. În total, au fost implicați 870 de copii. Dintre acestea, în 870 de cazuri minorii au fugit pentru prima dată, iar în peste 1.100 de situații a fost vorba despre recidive, transmite Ultimelestiri.md cu referire la tvrmoldova.md.
Cei mai mulți copii care fug au vârste cuprinse între 14 și 16 ani, iar fetele își părăsesc locuința mai des decât băieții. Majoritatea provin din mediul rural și din familii în care ambii părinți sunt prezenți.
Situația continuă să se agraveze și în acest an. În primele cinci luni ale anului, poliția a înregistrat peste 700 de cazuri de fugă voluntară sau dispariție, cu aproximativ 10% mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut. Au fost implicați circa 400 de minori, iar unii dintre ei au fugit de mai multe ori. În 26 de cazuri a fost vorba despre rătăciri.
Potrivit poliției, cei mai mulți copii sunt găsiți la prieteni, cunoscuți sau în clădiri abandonate. În Chișinău, minorii ajung frecvent în centre comerciale, piețe, parcuri sau clădiri părăsite, precum hotelul Național.
„Minorii sunt depistaţi în locuri publice cum ar fi centre comerciale, piaţă, parcuri. Avem situaţii când copiii iubesc să vagabondeze. Preferă mai mult clădirile vechi, abandonate”, a declarat Ecaterina Graur, ofițer superior în cadrul IP Centru.
Specialiștii spun că principalele cauze ale fugii de acasă sunt lipsa comunicării dintre părinți și copii, abuzurile, neglijența, consumul de alcool în familie și influența anturajului.
„Traumele suferite acasă, datorate abuzului, neglijenţei, consumului de alcool al părinţilor sau stilului educaţional autoritar îl fac pe copil să caute un mediu mai favorabil”, explică psihologul Zinaida Gribincea.
Datele Inspectoratului Național de Securitate Publică arată că cele mai multe plecări au loc din centrele de plasament. Doar în acest an au fost înregistrate 365 de astfel de cazuri. Alte 287 de cazuri vizează copii care au plecat din familie, iar 67 – din școli, spitale sau alte instituții.
Reprezentanții INSP spun că unii minori au fugit chiar și de 21 de ori din instituțiile rezidențiale.
Raionul Orhei se află pe primul loc la numărul de plecări înregistrate în acest an, cu aproape 80 de cazuri. În top se mai regăsesc sectoarele Râșcani și Botanica din Chișinău, precum și raioanele Anenii Noi și Telenești.
La Centrul „Generația Pro” din Peresecina, unde sunt găzduiți copii aflați în situații de risc, reprezentanții instituției spun că și aici au existat cazuri de fugă voluntară.
„Motivele sunt multe şi complexe: dificultăţile de adaptare la regulile centrului, influenţa mediului extern sau stilul de viaţă libertin pe care l-au avut anterior”, a declarat Maria Arseni, șefa serviciului.
Potrivit poliției, aproximativ 90% dintre copiii dispăruți sunt găsiți în primele 24 de ore. Totuși, există și cazuri în care minorii sunt căutați timp de săptămâni întregi.
Autoritățile recunosc că sistemul se confruntă și cu o criză de psihologi. Multe centre de plasament nu au specialiști permanenți, iar lipsa consilierii psihologice afectează procesul de reintegrare a copiilor.
Ministrul Educației, Dan Perciun, a declarat că doar 40% dintre școli aveau psihologi anul trecut, iar recrutarea specialiștilor este dificilă mai ales în mediul rural.
La rândul său, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a anunțat că autoritățile își propun să crească numărul specialiștilor în protecția copilului de la 254 la cel puțin 300 până la sfârșitul anului.
La sfârșitul anului 2025, peste 17.400 de copii aflați în situații de risc se aflau în evidența autorităților responsabile de protecția copilului.
