Sezonul curent 2025–2026 aduce o revenire la 241.819 tone — cu 73% mai mult față de minimul precedent —, dar volumul continuă să rămână de șase ori mai mic față de nivelul-record din 2021–2022, transmite Ultimelestiri.md cu referire la agrobook.md.
Porumbul devine o cultură din ce în ce mai riscantă în condițiile pedoclimatice ale Republicii Moldova: secetele recurente din ultimii ani, degradarea solurilor și scăderea constantă a randamentelor la hectar au redus progresiv suprafețele cultivate și producțiile totale disponibile pentru export. Statisticile exporturilor reflectă fidel realitatea reducerii ofertei interne.
Valoarea totală obținută din exportul de porumb în perioada iulie 2025– aprilie 2026 a atins 1 miliard 40 milioane lei — un rezultat mai bun față de cele 668 milioane lei din sezonul anterior, dar modest în raport cu potențialul atins cândva. Sezonul 2021–2022 genera din porumb singur 6,62 miliarde lei — o sumă de 6,4 ori mai mare decât în prezent. Economia agricolă moldovenească a pierdut simțitor din filiera și cât de fragilă a devenit cultura porumbului ca sursă de venituri de export. Prețul mediu de export în sezonul curent — 4,30 lei/kg — se situează sub nivelul din sezonul precedent (4,78 lei/kg) și reflectă tendința descrescătoare a cotațiilor mondiale la porumb, presate de ofertele ample din Statele Unite, Brazilia și Argentina.
Fără accelerare de primăvară — porumbul ignoră impulsul Orientului Mijlociu
Spre deosebire de grâu — care a înregistrat o avalanșă de livrări în lunile martie–aprilie 2026 pe fondul contractelor CIF negociate favorabil —, exporturile de porumb nu au cunoscut nicio relansare similară în primăvara acestui an. Ritmul de livrare a rămas lent și uniform pe tot parcursul sezonului: volume modeste la începutul campaniei, volume modeste și acum. Prețul mediu de export în martie–aprilie 2026 s-a situat în jurul valorii de 4,00–4,10 lei/kg — inferior nivelurilor înregistrate în aceleași luni ale anului precedent și fără niciun impuls ascendent vizibil. Conflictul din Orientul Mijlociu, care a propulsat prețurile la oleaginoase și a perturbat piețele uleiului vegetal, nu a influențat cotațiile la porumb. Cerealele furajere urmează o logică de piață proprie, dominată de echilibrul global dintre producție și consum.
Piața exportului de porumb se caracterizează printr-un grad de concentrare excepțional — cel mai ridicat dintre toate culturile agricole majore exportate din Moldova. Primele trei companii controlează împreună 71% din totalul livrărilor sezonului, iar liderul singur acoperă aproape jumătate din piață. „RUSAGRO-PRIM” SRL domină cu autoritate clasamentul, cu 110.465 tone exportate — adică 42% din totalul național. Este același operator care conduce și la grâu și ocupă loc de frunte la floarea-soarelui. Pe locul secund se situează SRL „AGRO-NOVA PRIM” cu 45.543 tone (17%), urmată de „OROM-IMEXPO” SRL cu 31.440 tone (12%) — liderul la floarea-soarelui, care se regăsește pe locul trei și în clasamentul porumbului. S.R.L. „GRANDO INVEST GROUP” completează primele patru cu 24.154 tone (9%), în timp ce restul operatorilor activi contribuie individual cu 1–4% fiecare.
Clasamentul exportatorilor de porumb din R. Moldova, perioada iulie 2025-aprilie 2026
Structura geografică a exporturilor de porumb moldovenesc în sezonul 2025–2026 rezervă o surpriză: Libanul se plasează pe primul loc, cu 60.944 tone — adică 23% din totalul exportat — la un preț mediu de 4,23 lei/kg, cu fraht inclus. Ponderea înaltă a unei țări din Orientul Mijlociu — aflat în plin conflict — este cu atât mai remarcabilă cu cât perturbările geopolitice din regiune nu au descurajat, dar aparent au susținut cererea libaneză de cereale din surse alternative. Grecia ocupă locul doi cu 47.163 tone (3,82 lei/kg), urmată de Italia cu 33.453 tone (3,74 lei/kg) și Turcia cu 28.807 tone (4,04 lei/kg). România (20.324 t, 4,06 lei/kg) și Albania (18.411 t, 4,01 lei/kg) completează primele șase destinații.
Porumbul moldovenesc se află la o răscruce structurală. Dacă în urmă cu cinci ani reprezenta una dintre cele mai valoroase surse de venituri din exportul agricol al țării — cu peste 6,6 miliarde lei încasate într-un singur sezon —, astăzi generează de șase ori mai puțin, pe fondul unor recolte în scădere sistematică. Nici prețurile internaționale, nici conjunctura geopolitică nu au oferit în sezonul curent un impuls compensator. În absența unor soluții de irigare la scară mai largă, a soiurilor mai rezistente la secetă și a practicilor agrotehnice adaptate schimbărilor climatice, tendința descendentă a producției și exportului de porumb din Moldova riscă să se adâncească în sezoanele următoare.
