Potrivit oenologului și cercetătorului Gheorghe Arpentin, R. Moldova participă deja la un proiect european care urmărește obținerea ingredientelor funcționale destinate persoanelor cu diabet zaharat din deșeurile vitivinicole, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
Gheorghe Arpentin a explicat că industria vitivinicolă generează anual cantități importante de subproduse, care reprezintă atât o provocare economică, cât și una de mediu.
„Industria vitivinicolă a Moldovei generează în fiecare an circa 10-30%, până la 30% de subproduse care rezultă din prelucrarea strugurilor. Sunt undeva până la 30.000-50.000 de tone de subproduse, care poate fi o sursă economică, poate fi o sursă de venit. În cazul dat, astăzi e o sursă de cost operațional”, a declarat cercetătorul.
Potrivit specialistului, reziduurile rezultate în urma procesării strugurilor, în special tescovina, dar și drojdiile și precipitațiile formate în timpul fermentării și limpezirii mustului, au un potențial ridicat de poluare dacă nu sunt gestionate corespunzător.
„Deșeurile care rezultă din prelucrarea strugurilor au o capacitate de poluare foarte înaltă, fiindcă au un coeficient de conținut de materii organice foarte înalt. Inevitabil, în viitor, dacă vrem să avem o viticultură curată, o viticultură verde, trebuie să ne ocupăm de problema aceasta”, a subliniat Arpentin.
Expertul a explicat că tescovina poate fi utilizată drept compost, însă doar în combinație cu alte materiale organice și după fermentare, pentru a evita afectarea echilibrului solului din cauza acidității ridicate.
Totodată, cercetătorul a atras atenția că R. Moldova nu dispune încă de infrastructuri dezvoltate pentru procesarea organizată a deșeurilor vitivinicole, spre deosebire de unele state europene unde compostul obținut este reutilizat în podgorii. În paralel, există un interes tot mai mare pentru producerea biochar-ului – un tip de cărbune biologic activ care contribuie la retenția apei în sol și poate reduce efectele secetei.
„Sensibilizarea sau, cum am spus, educarea celor care generează este un punct crucial. Trebuie de fortificat lucrurile acestea”, a afirmat specialistul, pledând pentru un parteneriat între stat și sectorul privat.
Un accent important al proiectului este cercetarea științifică. Potrivit lui Gheorghe Arpentin, din luna septembrie, R. Moldova participă la un proiect european finanțat prin programul Orizont Europa, desfășurat pe o perioadă de cinci ani și axat pe extragerea moleculelor bioactive din subprodusele vitivinicole.
„Este un proiect consacrat la valorificarea deșeurilor vitivinicole prin obținerea moleculelor de valoare adăugată înaltă, în special ingredienților care vor fi folosiți la produsele funcționale dedicate persoanelor care suferă de diabet zaharat”, a spus Arpentin.
Proiectul reunește 17 instituții de cercetare din șase state europene și R. Moldova, având un buget total de cinci milioane de euro. Țara noastră participă în calitate de partener industrial și este responsabilă de pregătirea tescovinei pentru extracția ingredientelor bioactive.
Potrivit cercetătorului, tehnologiile utilizate urmăresc reducerea impactului asupra mediului, fără utilizarea solvenților organici și cu un consum redus de energie. Resturile rămase după extracția moleculelor active urmează să fie transformate în biocărbune sau combustibil verde.
„99% încă rămâne din tescovina noastră și toate 99% vor fi transformate în biocărbune sau în combustibil pentru energia verde”, a afirmat Gheorghe Arpentin.
Primele rezultate ale cercetării ar putea apărea anul viitor, iar concluziile preliminare sunt așteptate pe parcursul următorilor ani, odată cu avansarea proiectului european.
