Documentul menționat nu identifică țările respective sau suma totală a fondurilor care ar putea fi solicitate, transmite Ultimelestiri.md cu referire la agerpres.ro.
Conform acestui document, trei țări au aprobat noi instrumente de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, pe 28 februarie, în timp ce celelalte sunt în proces de finalizare a demersurilor.
Războiul din Iran și perturbarea piețelor energetice globale care a urmat au afectat lanțurile globale de aprovizionare și au împiedicat transporturile vitale de îngrășăminte să ajungă în țările în curs de dezvoltare.
O serie de oficiali din Kenya și Irak au confirmat că încearcă să obțină sprijin financiar rapid din partea Băncii Mondiale pentru a face față consecințelor războiului, cum ar fi creșterea prețurilor la combustibili, care au afectat Kenya, și scăderea semnificativă a veniturilor din petrol, în cazul Irakului.
Cele 27 de țări se numără printre cele 101 care au acces la unul din instrumentele de finanțare pre-aranjat la care ar putea apela în caz de criză, inclusiv 54 care au semnat Opțiunea de Răspuns Rapid, care permite țărilor să utilizeze până la 10% din finanțarea lor nealocată.
Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a declarat luna trecută că setul de instrumentele pentru situații de criză de care dispune instituție financiară internațională va permite țărilor să acceseze până la 25 de miliarde de dolari. De asemenea, Ajay Banga a spus că Banca Mondială ar putea să reorienteze anumite părți din portofoliul său pentru a aduce suma totală la 60 de miliarde de dolari în decursul a șase luni, fiind posibile și alte modificări pe termen lung pentru a aduce totalul la aproximativ 100 de miliarde de dolari.
Tot luna trecută, șefa Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a declarat că se așteaptă ca până la o duzină de țări să solicite asistență pe termen scurt, în valoare de 20 până la 50 de miliarde de dolari, de la FMI. Însă potrivit unor surse din apropierea acestui dosar, până acum au fost înregistrate puține solicitări.
'Cu siguranță, țările sunt în expectativă', a declarat una dintre surse citate de Reuters, sub protecția anonimatului.
Kevin Gallagher, directorul Centrului pentru Politici de Dezvoltare Globală de la Universitatea din Boston, a declarat că țările sunt mai dispuse să solicite fonduri de la Banca Mondială decât să negocieze cu FMI, deoarece programele FMI necesită, în general, măsuri de austeritate, care ar putea agrava tensiunile sociale care au apărut deja în țări precum Kenya.
