Totuși, inițiativa a împărțit comunitățile și administrațiile locale în două tabere. În timp ce unii susțin unirea satelor de pe Valea Ișnovățului pentru a păstra un echilibru între localități, alții consideră că soluția reală ar fi fuziunea cu orașul Ialoveni, care ar putea aduce investiții mai rapide în infrastructură, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
La Dănceni, localnicii au avut de ales între două scenarii: amalgamarea cu orașul Ialoveni sau unirea cu Suruceni, Nimoreni și Malcoci. Potrivit primăriței Victoria Butuc-Guranda, majoritatea a optat, la limită, pentru varianta unirii cu satele de pe Valea Ișnovățului.
Ea spune că administrația locală se confruntă cu lipsa specialiștilor și dificultăți în atragerea proiectelor.
„Noi avem un personal de șase persoane în administrația publică locală, nu avem persoane responsabile de scrierea de proiecte, inginer cadastral, practic am fost în căutare de doi ani”, a declarat aceasta.
Pentru mulți localnici, însă, termenul de „amalgamare” provoacă neîncredere și confuzie. Unii se tem că vor fi nevoiți să se deplaseze în alte sate pentru obținerea actelor sau accesarea serviciilor administrative.
„Nu sunt de acord, nimeni nu e de acord. Imaginați-vă, pentru o foaie trebuie să pleci în altă parte”, a spus o localnică.
Alți săteni cred însă că reforma ar putea aduce oportunități noi și acces mai facil la proiecte de dezvoltare.
„Vom avea aceeași putere de decizie și multe oportunități”, a afirmat o femeie din localitate.
În satul Nimoreni, primarul Andrei Covali susține că localitățile de pe Valea Ișnovățului ar trebui să se unească direct cu orașul Ialoveni. Potrivit acestuia, o structură administrativă cu aproximativ 23.000 de locuitori ar avea șanse mai mari să atragă investiții pentru apă, canalizare și alte servicii publice.
Și la Suruceni, autoritățile locale privesc favorabil amalgamarea. Primarul Sergiu Gorceac afirmă că localitatea are nevoie urgentă de rețele de apă și canalizare, iar accesarea fondurilor europene ar fi mai ușoară pentru o comunitate mai mare.
Reforma administrativ-teritorială propusă de autorități prevede un prag minim de 3.000 de locuitori pentru fiecare primărie, reducerea numărului de raioane de la 32 la 10 și reorganizarea serviciilor publice.
Totodată, Guvernul promite stimulente financiare de trei ori mai mari pentru localitățile care aleg să se amalgameze voluntar.
Potrivit datelor oficiale, peste 600 de primării din R. Moldova au inițiat deja procesul de amalgamare voluntară.
