Totuși, în timp ce Guvernul vorbește despre sute de comunități implicate în proces, reprezentanții autorităților locale avertizează că reorganizarea nu trebuie redusă la simple calcule demografice și cer consultări mai ample cu comunitățile vizate, transmite Ultimelestiri.md cu referire la jurnal.md.
Secretarul general adjunct al Guvernului a subliniat că 776 de localități din țară, adică 86% din total, au mai puțin de 3.000 de locuitori, iar 707 dintre acestea au început deja procedurile pentru amalgamarea voluntară. Numărul reprezintă circa 91% din totalul localităților mici, ceea ce demonstrează un interes ridicat pentru procesul de reorganizare.
„După cum cunoașteți, unul dintre multele criterii care au stat la baza reformei este numărul de locuitori. 86% din localitățile noastre au sub 3000 de locuitori, fiind vorba despre 776 de localități. La momentul actual, din aceste 776 de localități, noi avem deja 707 localități care sunt în proces de inițiere a procedurii de inițiere a procedurii de amalgamare voluntară. Asta este deja 91% din totalul localităților mici”, a precizat secretarul general adjunct al Guvernului.
Alexandru Iacub a declarat că procesul de amalgamare voluntară avansează într-un ritm susținut și nu se limitează doar la localitățile mici. Potrivit acestuia, la nivel național au fost adoptate aproximativ 750 de decizii de inițiere a amalgamării voluntare, ceea ce arată că autoritățile locale sunt tot mai receptive la reformă.
Oficialul consideră că „bariera psihologică” a fost deja depășită, iar procesul a ajuns într-un punct în care nu mai poate fi amânat sau inversat. Dacă ritmul actual se menține, autoritățile estimează că Republica Moldova ar putea ajunge la 200–240 de noi unități administrativ-teritoriale.
„Dar nu vorbim doar despre acestea mici. Dacă vorbim în ansamblu, noi avem circa 750 de decizii de inițiere de amalgamare voluntară. Bariera psihologică deja este depășită. Noi u putem să spunem că reforma ar mai putea fi amânată, dată înapoi sau ceva de genul dat. În total, „clustere-beton”, cum le spunem noi, care nu mai pot da înapoi, care deja sunt în proces de negociere, sunt peste 180.
Dacă mergem în același tempou, noi estimăm că vom avea undeva 200-240 de unități teritorial-administrative noi la nivelul Republicii Moldova. În funcție de cât de mari vor fi acestea, care este concentrația economică, teritorială a acestora, va fi desenată și harta pentru nivelul 2. Acum nu avem o claritate câte unități vor fi – 10, 5 sau 3. Nimic nu este exclus”, a subliniat Iacub.
În replică, expertul din cadrul Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Viorel Rusu, a evidențiat că localitățile reprezintă comunități formate de-a lungul a sute de ani, cu identități și tradiții proprii, care nu pot fi reduse la simple criterii demografice.
În opinia sa, procesul de reorganizare trebuie să fie unul gradual și bazat pe voința comunităților locale. Totodată, expertul s-a declarat categoric împotriva amalgamării impuse prin decizie centrală și a susținut că inclusiv actualul proces de amalgamare voluntară ar avea un caracter „semi-voluntar”.
„Congresul Autorităților Locale din Moldova are propria viziune asupra reformei. De multe se vehiculează că am fi împotriva reformei. Congresul niciodată nu a fost împotriva reformei, dar tot timpul a fost pus întrebarea cum facem această reformă. Suntem pentru amalgamare, dar voluntară, deoarece comunitățile locale care au fost create sute de ani, cu anumite tradiții, nu sunt cifre și nu pot fi cuantificate în 3.000 sau 5.000.
Trebuie să fie un proces evolutiv, lent, care să fie de la sine. Suntem categoric împotriva amalgamării normative. Deși, și aceasta care e voluntară, noi o considerăm o amalgamare semi-voluntară, deoarece procesul nu a implicat actorii de bază la consultări. Adică, în primul rând, pe noi. De aceea, și standardele Consiliului Europei și Cartei Europene a Autonomiei Locale vorbesc despre importanța consultării asociațiilor reprezentative”, a afirmat Viorel Rusu.
