Potrivit raportului, Moldova ocupă locul 90 la nivel mondial în clasamentul ecosistemelor de start-upuri și poziția a 22-a în Europa de Est. Totodată, țara înregistrează cea mai mare densitate de start-upuri raportată la populație din regiune, cu 102 companii la un milion de locuitori, transmite Ultimelestiri.md cu referire la logos-pres.md.
Finanțistul Ghenadie Cernei, fost director al Agenției pentru Inovare și Transfer Tehnologic din cadrul Academiei de Științe a Moldovei și actual fondator al start-upului Finergy, a explicat că ecosistemul unui start-up este format din toate structurile și mecanismele care sprijină o afacere inovatoare în diferite etape de dezvoltare.
Potrivit acestuia, un start-up este o afacere care încă nu și-a găsit un model de business sustenabil. Conceptul nu se limitează la dezvoltarea de software și poate include orice produs inovator, de la tehnologii complexe până la obiecte de uz curent, atât timp cât există posibilitatea extinderii rapide și atragerii unui număr mare de clienți.
Finergy dezvoltă în Republica Moldova tehnologii care permit băncilor să accepte plăți prin sistemul MIA, iar pe piețele externe creează soluții software pentru plăți instant realizate prin intermediul numărului de telefon. Compania activează deja în Orientul Mijlociu, în mai multe state africane și în Bahamas.
În opinia lui Cernei, primul element important al ecosistemului îl reprezintă incubatoarele de afaceri, care îi ajută pe fondatori să-și formuleze ideea, să-și construiască echipa și să transforme conceptul într-un produs funcțional. În Republica Moldova activează mai multe astfel de structuri, inclusiv în cadrul Universității Tehnice a Moldovei, Academiei de Studii Economice și în municipiul Bălți.
La acestea se adaugă centrele de sprijin create de Tekwill în mai multe localități, printre care Chișinău, Cahul, Bălți, Comrat și Tiraspol. Un alt actor important este Dreamups, comunitate care promovează inovația și susține dezvoltarea start-upurilor. Organizația a fost creată în 2012, iar printre fondatori s-a numărat și fostul viceprim-ministru Andrei Spînu.
Start-upurile beneficiază și de spații de coworking, unde își pot desfășura activitatea în diferite etape de dezvoltare. După perioada de incubare urmează cea de accelerare, realizată prin intermediul acceleratorilor de afaceri. În Republica Moldova funcționează aproximativ patru-cinci astfel de structuri, care oferă mentorat, instruire, consultanță și, uneori, finanțare în schimbul unei participații în companie.
Finanțarea rămâne una dintre cele mai mari provocări pentru antreprenorii aflați la început de drum. Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) gestionează programe dedicate start-upurilor, iar Ministerul Educației și Cercetării și Academia de Științe facilitează accesul la programe europene de finanțare și inovare.
Dreamups colaborează cu mai mulți investitori de tip business angel, inclusiv Dan Sturza, și gestionează programul Mozaic, descris drept un mecanism apropiat de un fond de investiții pentru start-upuri. În același timp, platforma fintech Fagura, înregistrată în Estonia, permite atragerea de finanțare prin crowdfunding.
Un alt element important al ecosistemului este Startup Moldova, organizație care încearcă să conecteze fondatorii de start-upuri, investitorii și companiile prin programe de dezvoltare, acces la finanțare, parteneriate internaționale și inițiative de politici publice.
În total, Ghenadie Cernei identifică nouă componente esențiale ale ecosistemului de start-upuri din Republica Moldova: incubatoare, centre de sprijin, comunități de inovare, spații de coworking, acceleratoare, programe de finanțare publică, investitori de tip business angel, platforme alternative de finanțare și organizații de coordonare.
În lipsa unor fonduri locale de capital de risc, multe start-upuri moldovenești se orientează către România, una dintre cele mai dezvoltate piețe de venture capital din Europa Centrală și de Est. Potrivit datelor prezentate, în România activează aproximativ 47 de fonduri de investiții specializate în domenii precum software ca serviciu (SaaS), deep tech și securitate cibernetică.
Aceste fonduri investesc sume cuprinse între 50.000 de dolari și peste un milion de dolari în companii aflate în fazele incipiente de dezvoltare. Printre sursele alternative de finanțare se numără și platforma SeedBlink, precum și rețeaua TechAngels, cea mai mare comunitate de investitori de tip business angel din Europa de Sud-Est.
Totodată, start-upurile moldovenești din domenii precum fintech, healthtech și inteligență artificială participă frecvent la evenimente organizate la București, inclusiv Moldova Startups Day, unde își prezintă proiectele în fața investitorilor români și internaționali.
Deși ecosistemul local continuă să se dezvolte într-un ritm accelerat și a înregistrat cea mai mare creștere din Europa în 2025, lipsa fondurilor locale de capital de risc rămâne una dintre principalele bariere în dezvoltarea start-upurilor din Republica Moldova.
