Potrivit tradiției creștine, postul este închinat celor doi mari apostoli și amintește de obiceiul acestora de a posti înainte de misiuni și momente importante din activitatea lor de propovăduire a credinței, transmite Ultimelestiri.md.
Originea acestui post este una veche. Deși s-a generalizat în secolul al VI-lea, existența sa este menționată încă în Constituțiile Apostolice din secolul al IV-lea, ceea ce sugerează că era practicat încă din primele veacuri ale creștinismului.
Spre deosebire de alte posturi importante din calendarul ortodox, Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel nu are o durată fixă. Începutul său este stabilit în funcție de data Paștelui și are loc în lunea de după Duminica Tuturor Sfinților, iar sfârșitul este marcat de sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel, pe 12 iulie.
Biserica Ortodoxă precizează că acest post este ținut și în semn de cinstire a darurilor Sfântului Duh revărsate asupra apostolilor la Cincizecime. Din acest motiv, în vechime era cunoscut și sub numele de Postul Cincizecimii.
Comparativ cu Postul Paștelui, Postul Sfinților Apostoli este mai puțin aspru. Potrivit rânduielilor bisericești, în zilele de luni, miercuri și vineri se consumă mâncare de post fără untdelemn, în timp ce marțea și joia sunt permise untdelemnul și vinul. Sâmbăta și duminica este dezlegare la pește.
De asemenea, dacă în această perioadă cad sărbători importante, credincioșii beneficiază de dezlegări suplimentare la anumite produse alimentare.
Totodată, la hramuri și de sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, marcată pe 7 iulie, este permis consumul de pește indiferent de ziua săptămânii în care cade sărbătoarea.
Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel este considerat de Biserică o perioadă de pregătire spirituală, rugăciune și cumpătare, menită să îi apropie pe credincioși de valorile creștine și de exemplul celor doi apostoli.
