Propunerea a fost aprobată deja în unanimitate de Parlament, după ce președintele David Adeang a pledat în fața legislativului pentru recâștigarea identității naționale, transmite Ultimelestiri.md cu referire la observatornews.ro.
Noua denumire Naoero, pronunțată „Now-ero” – este termenul folosit de băștinași în propria limbă. Varianta actuală, „Nauru” („Now-roo”), a fost impusă în trecut de puterile coloniale dintr-un motiv pur pragmatic: oficialilor străini le era prea greu să pronunțe corect numele indigen. Guvernul a subliniat că actualul nume a fost adoptat „nu din proprie alegere, ci din comoditate”.
O istorie a redenumirilor impuse
Având o suprafață de doar 21 de kilometri pătrați (similară cu cea a districtului Westminster din Londra), această mică națiune insulară situată la 3.000 kilometri nord-est de Australia a purtat diverse nume de-a lungul secolelor, în funcție de interesele geopolitice. În 1798, un navigator britanic o botează „Insula Plăcută” (Pleasant Island), impresionat de frumusețea locului și de ospitalitatea localnicilor. În 1888, Germania anexează insula și introduce numele „Nauru” în registrele oficiale, alternând uneori cu variantele „Nawodo” sau „Navoda Onawero”.
În 1919, Australia preia administrarea teritoriului sub mandatul Ligii Națiunilor și păstrează ortografia germană, care a rămas neschimbată și după câștigarea independenței în 1968.
Din 2001, insula capătă o altă conotație pe harta globală, fiind utilizată de Australia ca centru de detenție offshore pentru migranți.
Decolonizarea prin toponimie
Pentru experții în cartografie și antropologie, modificarea numelui unui stat reprezintă un act profund de suveranitate și independență culturală, nu doar o simplă corecție gramaticală.
„Schimbarea denumirilor locurilor a fost o parte integrantă a colonialismului, menit să șteargă prezența popoarelor originare. Nu este vorba doar despre nume în sine, ci despre cine are puterea de a schimba numele”, a transmis Zoltán Grossman, profesor de geografie și studii despre nativii americani la Evergreen State College (SUA) Nauru nu este o excepție.
În ultimele decenii, numeroase țări și-au modificat denumirile internaționale pentru a reflecta realitatea locală. De curând, Eswatini (fostul Swaziland) și-a oficializat noul nume. Statul micronezian Chuuk a renunțat în 1990 la numele Truk, o transliterare străină greșită.
Destrămarea URSS a adus derusificarea unor state est-europene (precum tranziția către denumirile oficiale de Belarus sau Moldova), în timp ce India a de-anglicizat masiv numele multor orașe și state după obținerea independenței.
Procesul nu este însă lipsit de tensiuni în alte regiuni. O petiție pentru schimbarea numelui Noii Zeelande în denumirea maori Aotearoa a strâns peste 70.000 de semnături, provocând dispute aprige în parlament, în timp ce Insulele Cook dezbat de ani de zile oportunitatea de a renunța la numele exploratorului britanic James Cook.
Un scut pentru o limbă „grav pe cale de dispariție”
Dincolo de mizele politice, redenumirea statului are o componentă vitală: salvarea culturii locale. În prezent, UNESCO clasifică limba nauruană (dorerin naoero) ca fiind „grav pe cale de dispariție”.
eși este folosită în cercurile de prieteni și în familii, aceasta nu se predă în școli. Jordan Engel, fondatorul Atlasului Decolonial, consideră că tranziția la „Naoero” poate contribui decisiv la revitalizarea lingvistică și la continuitatea culturală a viitoarelor generații. „
E bine să ne păstrăm identitatea, pentru că odată ce va dispărea, nu vor mai exista Nauru sau Naoero. Vreau să le spun oamenilor de acum cum se pronunță, astfel încât noul nume să circule corect la nivel internațional. Totuși, la nivel personal, această schimbare nu mă modifică pe mine”, a spus Arcmen Willis, luptător care a reprezentat Nauru pe arenele internaționale.
Deși modificarea oficială la nivelul Organizației Națiunilor Unite va mai dura, pe plan local tranziția a început deja: serviciul poștal, sistemul național de sănătate și furnizorii de utilități folosesc deja numele Naoero, iar Înaltul Comisariat Australian a început să utilizeze ambele denumiri în comunicatele sale publice.
Nauru își vinde cetățenia cu 105.000 de dolari. Inițiativa, denumită „pașaportul de aur”, are ca scop strângerea de fonduri pentru a finanța acțiunile climatice.
