În Elveţia, marea majoritate a alegătorilor votează anticipat prin corespondenţă. Secţiile de votare sunt deschise doar câteva ore, ultimele închizându-se la prânz (ora 10:00 GMT), iar primele rezultate sunt aşteptate în cursul după-amiezii, transmite Ultimelestiri.md cu referire la news.ro.
Conform sondajelor publicate săptămâna trecută, cele două voturi se anunţă strânse. Totuşi, opţiunea "nu" pare să aibă un uşor avantaj în cazul iniţiativei privind imigraţia, a cărei adoptare ar putea compromite relaţiile Elveţiei cu Uniunea Europeană, principalul său partener comercial. Deşi nu este membră a UE, Elveţia întreţine legături economice strânse cu aceasta.
Susţinută de Uniunea Democratică de Centru (UDC, dreapta radicală), primul partid din ţară, această iniţiativă, într-o Elveţie în care străinii reprezintă peste un sfert din populaţie, vizează limitarea imigraţiei pentru a împiedica ca populaţia rezidentă permanentă să depăşească 10 milioane de locuitori până în 2050, în condiţiile în care ţara numără în prezent 9,5 milioane de locuitori.
Dacă acest prag ar fi depăşit, Elveţia ar denunţa acordul de liberă circulaţie cu UE în termen de doi ani, iar alte acorduri bilaterale privind azilul şi securitatea ar fi, de asemenea, anulate.
Lipsa locuinţelor, creşterea chiriilor, betonarea peisajului, ambuteiajele, trenurile aglomerate, creşterea criminalităţii, sistemul de sănătate la limită şi scăderea calităţii învăţământului sunt principalele argumente ale susţinătorilor acestei iniţiative
"Elveţia este o ţară mică care nu se poate extinde" şi noi "nu vrem să primim întreaga Europă şi toată mizeria lumii", a declarat pentru AFP Yvan Pahud, deputat al UDC.
Respinsă de guvern şi de principalele partide, de Parlament, de sindicate şi de patronat, iniţiativa trebuie să obţină o dublă majoritate a votanţilor şi a celor 26 de cantoane pentru a fi adoptată. Potrivit guvernului, iniţiativa "ameninţă prosperitatea, buna funcţionare a societăţii, securitatea internă şi tradiţia umanitară a Elveţiei".
"Pe 14 iunie, Elveţia se va confrunta cu propriul Brexit. În cazul unui vot pozitiv, ne-am trezi izolaţi", a asigurat ministrul elveţian al Justiţiei şi Poliţiei, Beat Jans, pentru Tribune de Genève.
"Conflict de conştiinţă"
De asemenea, elveţienii se pronunţă prin referendum asupra unui proiect de lege care vizează înăsprirea condiţiilor de acces la serviciul civil, într-un context în care războiul din Ucraina şi tensiunile geopolitice determină numeroase ţări să-şi consolideze forţele armate.
Stânga, iniţiatoarea referendumului, consideră această reformă "periculoasă" şi estimează că, pe termen lung, aceasta ar putea duce la dispariţia acestei alternative la serviciul militar în bogata ţară alpină. Conform unui sondaj recent realizat de gfs.bern şi publicat săptămâna trecută, cele două tabere sunt la egalitate: 48% dintre persoanele chestionate se declară în favoarea înăspririi condiţiilor de acces la serviciul civil, faţă de 46% care se opun.
Elveţia impune serviciul militar obligatoriu pentru bărbaţi în cadrul unui sistem de miliţie, în care recruţii, îndrumaţi de câteva mii de militari profesionişti, urmează o pregătire iniţială care durează, de obicei, 18 săptămâni, urmată de perioade regulate de antrenament pe parcursul a nouă ani.
Din 1996, obiectorii de conştiinţă pot efectua serviciul civil. De la desfiinţarea, în 2009, a comisiei însărcinate cu verificarea autenticităţii "conflictului lor de conştiinţă", numărul acestora a crescut semnificativ, ceea ce guvernul consideră a fi o problemă.
