Ca în cazul multor adolescenți, dorința de a se integra într-un grup de prieteni a fost factorul pentru care a decis să fumeze, transmite Ultimelestiri.md cu referire la suntparinte.md.
„De cele mai multe ori, începem să fumăm pentru că vrem să fim acceptați în gașcă și ne lăsăm influențați de cei din jur. La un moment dat, influența aceasta se transformă în dependență: simți că ai nevoie, că te atrage tot mai des. În cazul meu, presiunea grupului a fost unul dintre motivele pentru care am început să fumez”, spune Alexandru.
Experiența sa reflectă un fenomen tot mai răspândit în rândul adolescenților. Potrivit studiului ESPAD 2024, peste 21% dintre băieții și fetele cu vârste între 15 și 16 ani din Republica Moldova au utilizat țigări electronice în ultimele 30 de zile.
Pentru Alexandru, problema a devenit evidentă atunci când a început să observe efectele asupra propriei sănătăți. Practicând sport și mergând regulat la sală, acesta a simțit că fumatul îi afectează rezistența fizică și nivelul de energie.
„Merg la sală, fac sport, iar fumatul mă trăgea înapoi. La început credeam că voi fuma puțin și voi putea renunța oricând, dar nu a fost atât de simplu. Am trecut prin cel puțin cinci încercări de a renunța. Au fost încercări de o săptămână, apoi de o lună, apoi reveniri. Dar toate m-au ajutat să înțeleg că fumatul poate lăsa urme grave asupra sănătății și asupra disciplinei pe care vreau să o formez în mine”, afirmă tânărul.
Un rol important în decizia sa de a renunța definitiv l-a avut participarea la proiectul-pilot „Școli libere de tutun și nicotină”, desfășurat în perioada februarie-mai 2026 în cinci instituții de învățământ din Republica Moldova.
Inițiativa este implementată de Ministerul Educației și Cercetării, în parteneriat cu Ministerul Sănătății, Agenția Națională pentru Sănătate Publică și cu sprijinul Organizației Mondiale a Sănătății. În cadrul proiectului, elevii au participat la activități interactive și lecții de informare despre efectele nicotinei și riscurile asociate consumului de produse din tutun.
Pe lângă faptul că a fost beneficiar al proiectului, Alexandru s-a implicat și în activitățile de informare desfășurate în școală, discutând cu alți elevi despre efectele fumatului. În discuțiile cu elevii, unul dintre argumentele folosite de Alexandru a fost impactul financiar al dependenței.
„Am constatat că o singură persoană poate cheltui anual câteva mii de lei, în funcție de cât fumează și ce produse folosește. Ar trebui să înțelegem că în spatele acestor produse este mult marketing: industriile câștigă bani, iar noi ne distrugem sănătatea și dăm pe fumat bani pe care i-am putea investi în noi. Mai târziu, riscăm să cheltuim alți bani pe medicamente și tratamente”, explică el.
În cadrul activităților organizate în școală, elevii au participat și la exerciții prin care au analizat motivele pentru care adolescenții aleg sau refuză să fumeze. Potrivit lui Alexandru, argumentele împotriva consumului de nicotină au fost mult mai convingătoare.
Tânărul spune că, după renunțarea la fumat, observă schimbări importante în viața de zi cu zi: doarme mai bine, se trezește mai ușor și are mai multă energie pentru activitățile pe care le desfășoară.
Pentru elevul din Mărăndeni, proiectul „Școli libere de tutun și nicotină” a reprezentat mai mult decât o simplă campanie de informare. Acesta consideră că schimbarea poate începe cu deciziile fiecărui adolescent și că exemplul personal este una dintre cele mai eficiente forme de convingere.
Citește tot articolul pe suntparinte.md.
