Ideea că deținerea unei pisici ar putea fi asociată cu riscul de schizofrenie datează dintr-o ipoteză din 1995, conform căreia ar putea fi vorba de o infecție transmisă de la animale la oameni. Expunerea la Toxoplasma gondii, un parazit asociat cu pisicile, a fost sugerată drept o posibilă explicație. Însă cercetările efectuate până în prezent au oferit concluzii contradictorii, transmite Ultimelestiri.md cu referire la digi24.ro.
În analiza și meta-analiza lor din 2023, psihiatrul John McGrath și colegii săi au examinat studii publicate în ultimii 44 de ani în 11 țări, inclusiv în SUA și Marea Britanie. Ei au descoperit „o asociere pozitivă semnificativă între deținerea unei pisici, în sens larg, și un risc crescut de tulburări legate de schizofrenie”. Cauzele exacte ale schizofreniei, o tulburare cerebrală care afectează modul în care o persoană gândește, simte și se comportă, sunt variate și complexe, rămânând în mare parte necunoscute. Se pare că un rol important îl joacă o combinație de factori genetici, de mediu și de modificări biologice la nivelul creierului.
Unele studii au arătat că prezența pisicilor în copilărie ar putea crește riscul de a dezvolta schizofrenie; cu toate acestea, nu toate cercetările au identificat o astfel de legătură.
Unele lucrări asociază, de asemenea, expunerea la pisici cu scoruri mai mari pe scalele care măsoară trăsături legate de schizofrenie și experiențe de tip psihotic. Dar, din nou, alte studii nu arată această legătură. McGrath și echipa sa au dorit să obțină o imagine mai clară asupra posibilității ca pisicile și sănătatea mintală să fie legate. Ei scriu în lucrarea publicată: Am constatat că persoanele expuse la pisici aveau șanse de aproximativ două ori mai mari de a dezvolta schizofrenie.
Dintre cele 17 studii incluse în analiză, unul nu a găsit nicio asociere semnificativă între deținerea unei pisici înainte de vârsta de 13 ani și dezvoltarea ulterioară a schizofreniei. Însă același studiu a identificat o legătură semnificativă atunci când a restrâns perioada de deținere a pisicii la o perioadă specifică (vârsta de 9-12 ani). Această inconsistență sugerează că perioada critică de expunere la pisici nu este bine definită.
T. gondii este un parazit care poate fi transmis la oameni prin fecalele unei pisici infectate. De asemenea, poate fi transmis prin carne insuficient preparată sau apă contaminată. CDC estimează că T. gondii infectează peste 40 de milioane de persoane în SUA, de obicei fără a provoca simptome.
Cercetătorii descoperă în continuare efecte ciudate pe care le pot avea infecțiile. Odată ajuns în organismul nostru, T. gondii poate persista în sistemul nervos central și poate influența sistemele de neurotransmițători. Parazitul a fost asociat cu schimbări de personalitate, apariția simptomelor psihotice și unele tulburări cerebrale, inclusiv schizofrenia.
Cu toate acestea, o asociere nu dovedește că T. gondii provoacă aceste schimbări sau că parazitul a fost transmis unui om de la o pisică. Un alt studiu inclus în această analiză, care a implicat 354 de studenți la psihologie din SUA, nu a identificat nicio legătură între faptul de a deține o pisică și scorurile la testele de schizotipie. Cu toate acestea, cei care fuseseră mușcați de o pisică au obținut scoruri mai mari decât cei care nu fuseseră mușcați.
O altă cercetare, care a inclus persoane cu și fără tulburări psihice, a descoperit o legătură între mușcăturile de pisică și scoruri mai mari la testele care măsoară anumite experiențe psihologice. Autorii acelui studiu au sugerat că alți agenți patogeni, precum Pasteurella multocida, ar putea fi responsabili.
Există câteva limitări importante de care trebuie să se țină seama, printre care faptul că 15 dintre cele 17 lucrări analizate erau studii de tip caz-martor, arată Science Alert. Acest tip de cercetare nu poate demonstra relația de cauzalitate și, adesea, nu ține cont de factorii care ar fi putut influența atât expunerea, cât și rezultatul.
Cercetătorii subliniază, de asemenea, calitatea scăzută a mai multor studii examinate. Rezultatele au fost inconsistente de la un studiu la altul, dar studiile de calitate superioară au sugerat că asocierile din modelele neajustate ar putea fi explicate prin alți factori care ar fi putut influența rezultatele. Autorii afirmă că acest domeniu are nevoie de studii mai bine concepute, care să țină seama mai atent de factorii de confuzie.
„Analiza noastră susține existența unei asocieri între deținerea unei pisici și tulburările asociate schizofreniei”, concluzionează McGrath și colegii săi.
„Este nevoie de mai multe studii de înaltă calitate, bazate pe eșantioane mari și reprezentative, pentru a înțelege mai bine rolul deținerii unei pisici ca factor potențial de modificare a riscului de apariție a tulburărilor psihice.”
