Acesta a calificat deschiderea primului cluster de negocieri drept un moment „istoric” pentru Chișinău și a apreciat că obiectivul aderării până în 2030 este realizabil, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
Potrivit lui Cotovelea, deschiderea primului cluster de negocieri privind valorile fundamentale reprezintă un pas esențial atât din punct de vedere politic, cât și economic și administrativ.
„Este foarte important și din punct de vedere politic, din punct de vedere economic. Credeți sau nu, este important pentru că arată oamenilor de afaceri, investitorilor, unde se va îndrepta Republica Moldova în perioada următoare și, slavă Domnului, se îndreaptă spre civilizație și spre prosperitate”, a afirmat acesta.
Potrivit lui Cotovelea, lansarea negocierilor transmite un semnal clar de stabilitate și predictibilitate pentru investitori și reprezintă rezultatul eforturilor depuse atât de autoritățile de la Chișinău, cât și de București în sprijinul parcursului european al R. Moldova.
„Nu numai că avem o susținere verbală așa frumoasă, spectaculoasă, din partea înalților oficiali europeni și a statelor membre, din punct de vedere pragmatic, real, fizic, am început negocierile. Este un moment emoționant și de mare încărcătură, hai să spunem așa, istorică în relația Republicii Moldova cu Uniunea Europeană”, a spus el.
Fostul negociator a explicat că primul cluster, consacrat valorilor fundamentale, este întotdeauna deschis primul și închis ultimul în procesul de aderare, conform procedurilor europene aplicate tuturor statelor candidate. Acesta include domenii-cheie precum justiția, drepturile fundamentale, libertatea și securitatea, achizițiile publice, statistica, controlul financiar, funcționarea instituțiilor democratice și reforma administrației publice.
În opinia sa, succesul negocierilor depinde în mod esențial de capacitatea instituțiilor statului de a implementa reformele necesare.
„Partea grea este că toate aceste etape și eforturi și rezultate trebuie obligatoriu să fie făcute în urma unor procese de reformă, pe care reformă, știm cu toții, o realizează instituțiile guvernului, guvernul, legislativul”, a explicat Cotovelea.
Întrebat dacă Bruxelles-ul ar mai accepta în prezent un mecanism similar celui aplicat României, Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), prin care justiția a fost monitorizată și după aderare, acesta s-a arătat rezervat.
„Sincer să fiu, nu cred”, a declarat el, adăugând însă că standardele și exigențele Comisiei Europene în relația cu Republica Moldova și Ucraina ar putea fi mai flexibile decât în cazul României.
Totodată, Răzvan Cotovelea a subliniat că reformele necesare nu trebuie privite ca obligații impuse de Bruxelles, ci ca transformări esențiale pentru dezvoltarea internă a Republicii Moldova.
„Aceste reforme nu trebuie făcute pentru Bruxelles. Aceste reforme trebuie făcute ca noi să trăim mai bine. Noi să fim o țară mai prosperă. Noi să fim o țară pe deplin democratică”, a punctat acesta.
El a avertizat că fenomenele de corupție și influența grupărilor oligarhice au fost posibile în trecut din cauza slăbiciunii instituțiilor statului și a insistat asupra necesității consolidării acestora.
Referindu-se la perspectivele R. Moldova în raport cu Ucraina, fostul negociator român a afirmat că Chișinăul are unele avantaje structurale care i-ar putea permite să avanseze mai rapid în procesul de aderare.
Potrivit acestuia, Republica Moldova nu se confruntă cu provocările complexe pe care Ucraina le are în agricultură, industrie sau în domeniul ajutoarelor de stat, iar multe dintre reglementările necesare au fost deja implementate.
„Moldova este europeană de pe acum”, a afirmat Cotovelea.
Cu toate acestea, el a atras atenția că există încă domenii unde reformele trebuie accelerate, inclusiv justiția, combaterea corupției, consolidarea capacității administrative și reforma administrației publice locale.
„Nu o să trecem mai departe, dacă nu facem amalgamare. E demonstrat științific. Dacă noi rămânem cu atât de multe sate, comune, orașe, mici municipii, din punct de vedere economic, nu avem cum să supraviețuim în Uniunea Europeană”, a declarat acesta, referindu-se la necesitatea reorganizării administrative.
În opinia fostului negociator, obiectivul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană până în anul 2030 este unul realist, însă depinde exclusiv de ritmul reformelor interne și de capacitatea autorităților de a îndeplini angajamentele asumate în negocierile cu Bruxelles-ul.
„Dacă noi ne facem temele în următoarele șase luni, 12 luni, doi ani de zile, da, eu spun că 2030 este fezabil”, a conchis Răzvan Cotovelea.
