„Două opinii ale Comisiei de la Veneția, un singur mesaj: reforma justiției nu se construiește ocolind propriile garanții”, a scris Olesea Stamate pe rețelele de socializare, transmite Ultimelestiri.md.
Potrivit acesteia, la plenara din 12-13 iunie, Comisia de la Veneția și DGI au adoptat două opinii privind vettingul și evaluarea judecătorilor din Republica Moldova. Stamate afirmă că ambele documente ridică semne de întrebare privind metoda folosită pentru atingerea obiectivului declarat al reformei justiției.
Prima opinie vizează amendamentele care schimbă regulile de numire a membrilor internaționali ai comisiilor de evaluare. Olesea Stamate se referă la aceasta drept „Legea von Hebel” și susține că instituția europeană critică modul în care actul a fost adoptat.
„Amendamentul a fost strecurat la a doua lectură pe un proiect despre securitatea judecătorilor și procurorilor — fără primă lectură, fără dezbatere reală, fără o ocazie autentică pentru opoziție și societatea civilă. Comisia reamintește: legiferarea trebuie să fie transparentă și incluzivă, iar procedurile accelerate — doar în cazuri excepționale”, a menționat Stamate.
Ea mai susține că problema ține și de mecanismul de vot. Potrivit acesteia, după un singur vot eșuat cu majoritate calificată, pragul scade la majoritate absolută, în aceeași ședință, fără o pauză pentru negocieri.
„Asta permite majorității să evite efortul real de consens — ba chiar să provoace artificial blocajul. În spețe similare, Comisia a apreciat că până și un interval de 14 zile e insuficient. Aici nu există niciun fel de pauză”, a mai scris Olesea Stamate.
Un alt aspect criticat este aplicarea retroactivă a procedurii. Stamate afirmă că aceasta a fost aplicată imediat unei numiri aflate în curs, în cazul a doi membri internaționali, la 6 martie. Potrivit ei, Comisia de la Veneția a semnalat tensiunea cu securitatea juridică, însă s-a abținut de la concluzii ferme, deoarece subiectul se află pe rolul Curții Constituționale.
În acest context, Stamate precizează că recomandările Comisiei vizează instituirea unui interval real între cele două voturi și votarea separată a fiecărui candidat, inclusiv în cazul membrilor internaționali.
A doua opinie se referă la proiectul care extinde verificarea integrității financiare asupra judecătorilor din instanțele de fond. Potrivit Olesei Stamate, Comisia de la Veneția avertizează că evaluarea periodică nu trebuie confundată cu vettingul.
„Verdictul: proiectul transformă evaluarea ordinară într-un mecanism de vetting — introduce, sub altă denumire, un instrument extraordinar acolo unde ar trebui să funcționeze o procedură obișnuită”, a scris aceasta.
Printre criticile menționate se numără lipsa unei justificări clare pentru extinderea verificărilor, fără dovezi că această măsură este necesară și că alternative mai puțin intruzive nu ar fi suficiente.
Stamate mai indică regula potrivit căreia integritatea financiară devine criteriu eliminatoriu, indiferent de competența profesională, precum și neclaritățile privind consecințele unui eventual eșec al evaluării.
De asemenea, ea susține că proiectul preia severitatea vettingului, dar omite garanțiile procedurale prevăzute de Legea nr. 252/2023, precum notificarea, prezentarea probelor și audierea.
„Concluzia Comisiei: dacă vrei să supui judecătorii de fond vetting-ului, fă-o prin cadrul existent, cu garanții depline — nu strecurând vetting-ul în evaluarea ordinară. Calea sustenabilă rămâne consolidarea instituțiilor naționale, nu externalizarea către un organ extraordinar”, a punctat Olesea Stamate.
Ea a mai menționat că Mișcarea Civică „Construim ÎnCREDere” a formulat argumente similare într-o notă analitică publicată recent.
În opinia Olesei Stamate, mesajul comun al celor două opinii este că mijloacele folosite în reforma justiției sunt la fel de importante ca scopul urmărit.
„Statul de drept nu se construiește scurtcircuitând propriile garanții — și nicio reformă nu câștigă credibilitate când propriile reguli se adoptă peste noapte, pe ușa din dos a altui proiect de lege”, a conchis aceasta.
