Semnatarii susțin că psihologii care activează în instituțiile publice vor fi scutiți de plata cotizației către viitorul Colegiu al Psihologilor, deși vor beneficia de aceleași drepturi de vot ca și colegii din sectorul privat, transmite Ultimelestiri.md cu referire la europalibera.org.
Totodată, aceștia reclamă faptul că procedura de atestare va fi diferită. Potrivit legii, psihologii din sectorul privat vor fi evaluați de Colegiul Psihologilor, în timp ce cei din sistemul public vor continua să fie atestați conform reglementărilor interne ale instituțiilor în care activează.
O altă prevedere contestată vizează suspendarea dreptului de liberă practică în cazul neachitării cotizațiilor timp de 12 luni. Psihologii din sectorul privat afirmă că această sancțiune nu se aplică și colegilor din sistemul public.
Psihoterapeuta Ana Niculăeș, una dintre semnatarele petiției, susține că există o diferență majoră de tratament între cele două categorii de specialiști.
„Psihologii de la stat au aceleași drepturi de vot în cadrul Colegiului Psihologilor, dar nu trebuie să contribuie cu cotizație. Practic, toată presiunea de a menține sediul colegiului, structura și salariile personalului va fi pe umerii practicienilor privați”, a declarat aceasta.
De cealaltă parte, deputata PAS Liliana Grosu, una dintre autoarele legii, respinge acuzațiile și afirmă că reprezentanții profesiei au fost consultați pe parcursul elaborării documentului.
Potrivit acesteia, modelul de finanțare al Colegiului Psihologilor va fi unul mixt, iar o parte din resurse vor fi asigurate de stat.
„Ministerul Finanțelor a explicat că nu poate plăti de două ori. Dacă finanțăm de la stat colegiul, înseamnă că îi scutim de această plată pe cei din sectorul public. Eu nu văd nicio discriminare, pentru că veniturile în domeniul public sunt semnificativ mai mici decât în domeniul privat”, a declarat Liliana Grosu.
Nemulțumirile vizează și condițiile de exercitare a profesiei. Alina Șmurun, licențiată în psihopedagogie și practician în domeniul psihoterapiei, spune că noua lege nu îi mai permite să activeze în calitate de întreprindere individuală și că va fi obligată să se înregistreze ca persoană juridică, ceea ce presupune costuri suplimentare.
Mai mult, aceasta susține că studiile în psihopedagogie nu sunt recunoscute pentru activitatea din sectorul privat, deși persoanele cu aceeași pregătire pot activa ca psihologi în instituțiile publice.
În replică, Liliana Grosu afirmă că psihopedagogii pot activa ca psihologi școlari, însă nu pot exercita profesia de psihoterapeut fără a întruni cerințele specifice de calificare.
„Ei trebuie să se conformeze unor rigori de competență. Nu putem face o struțo-cămilă din reglementarea activității de psiholog”, a declarat deputata.
În prezent, sesizarea depusă de psihologi este examinată de Consiliul pentru Egalitate, care urmează să emită un aviz consultativ.
Potrivit autorilor legii, eventualele modificări nu pot fi operate imediat, fiind necesară mai întâi implementarea actului normativ și evaluarea efectelor acestuia.
Legea psihologului a fost adoptată la 22 mai 2025 și urma să intre în vigoare la 3 iunie 2026. Totuși, una dintre principalele condiții pentru aplicarea acesteia, constituirea Colegiului Național al Psihologilor, nu a fost încă îndeplinită.
Autoritățile anunță că în perioada următoare va fi lansată o platformă online pentru înregistrarea psihologilor, iar în toamnă este planificată organizarea primului Congres al Psihologilor, unde va fi constituit oficial Colegiul profesional.
Potrivit datelor autorităților, în sistemul public din R. Moldova activează aproximativ 1.000 de psihologi, însă nu există deocamdată statistici oficiale privind numărul specialiștilor din sectorul privat.
