În cadrul unei conferințe de presă, Novac a declarat că în prezent Găgăuzia nu dispune de o autoritate electorală funcțională, iar activitatea Adunării Populare se desfășoară practic în afara mandatului său legal. Totodată, situația privind funcția de bașcan rămâne nerezolvată, iar președintele Adunării Populare și-a anunțat demisia, transmite Ultimelestiri.md cu referire la newsmaker.md.
„Astăzi observăm un blocaj instituțional total în autonomie”, a declarat deputatul.
Potrivit lui Novac, una dintre cauzele crizei este și suspendarea activității Comisiei mixte pentru armonizarea legislației Republicii Moldova și a Găgăuziei, formată din reprezentanți ai Parlamentului și ai Adunării Populare.
„În legislatura precedentă am realizat o muncă importantă și am obținut progrese semnificative în procesul de armonizare legislativă. Însă din 2023 comisia nu s-a mai întrunit, iar dialogul cu deputații Adunării Populare practic a fost întrerupt. În timp, acest lucru a dus și la criza actuală”, a afirmat Novac.
Deputatul a precizat că în sesizarea transmisă Comisiei de la Veneția au fost incluse materiale privind acțiunile recente ale Ministerului Justiției, inclusiv demersul adresat Curții Constituționale, precum și poziția Adunării Populare a Găgăuziei.
Potrivit acestuia, documentul a fost susținut de toate forțele de opoziție parlamentare și extraparlamentare. Printre semnatari se numără liderul PSRM, Igor Dodon, vicepreședintele Parlamentului Vlad Bătrîncea, deputații Diana Caraman și Grigore Novac, precum și lideri ai altor formațiuni de opoziție.
„Această sesizare către Comisia de la Veneția vine practic din partea întregii opoziții parlamentare, fără excepție, și este un semnal important”, a declarat Novac.
Deputatul a mai spus că locuitorii autonomiei se întreabă tot mai des de ce autoritățile centrale nu reușesc să depășească actualul impas și și-a exprimat speranța că experții Comisiei de la Veneția vor oferi o evaluare obiectivă a situației.
„Criza creată în Găgăuzia nu poate continua la nesfârșit. În cele din urmă, ea trebuie depășită prin dialog politic”, a adăugat parlamentarul.
Nu este prima adresare a opoziției către instituțiile europene pe tema Găgăuziei. La sfârșitul lunii martie, mai mulți deputați, în frunte cu Igor Dodon, au transmis scrisori către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei și Comisia de la Veneția, solicitând sprijin pentru relansarea dialogului dintre Chișinău și Comrat.
Între timp, autoritățile centrale susțin că au propus soluții pentru deblocarea situației. Pe 11 iunie, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că proiectul elaborat de Chișinău pentru organizarea alegerilor regionale nu va fi modificat, întrucât rezolvă toate blocajele legislative existente.
Atât Igor Grosu, cât și președintele Maia Sandu au afirmat anterior că Federația Rusă s-ar afla în spatele blocajului electoral din autonomie.
Criza electorală din Găgăuzia este generată de neconcordanțele dintre Codul electoral al autonomiei și Codul electoral al Republicii Moldova, adoptat în 2023. Pe 2 iunie, o ședință extraordinară a Adunării Populare convocată pentru aprobarea unui compromis a eșuat din lipsă de cvorum, iar președintele interimar al instituției, Nicolai Ormanji, și-a anunțat demisia. Ulterior, pe 9 iunie, Comitetul Executiv al Găgăuziei a respins în unanimitate proiectul propus de Chișinău, calificându-l drept contrar legislației în vigoare.
