Potrivit documentului, unul dintre exemplele analizate este publicația franceză Omerta. În aprilie 2026, aceasta a publicat materiale despre Moldova în care țara era descrisă drept un stat controlat din exterior, un „laborator geopolitic” administrat de interese occidentale. În aceleași materiale, conducerea statului era asociată cu termeni precum „mafie” sau „crimă organizată”, transmite Ultimelestiri.md cu referire la IPN.
Autorii raportului susțin că aceste articole nu au rămas doar în spațiul informațional extern. Ulterior, ele au fost distribuite și invocate în Moldova drept presupuse confirmări independente venite din presa europeană. Potrivit experților, în acest mod, mesajele capătă o aparență suplimentară de credibilitate prin faptul că provin dintr-o sursă occidentală.
Totodată, în raport se menționează că mesajele publicate de Omerta au fost amplificate prin zeci de postări și videoclipuri distribuite pe mai multe platforme, inclusiv de pagini și conturi de Facebook asociate anterior cu răspândirea conținutului manipulator și de conturi de TikTok.
CCSCD descrie această practică drept un mecanism de validare externă. Conform raportului, narațiunile ostile sunt plasate într-o publicație occidentală cu profil controversat, după care sunt readuse în spațiul informațional moldovenesc și prezentate ca opinii independente ale presei europene.
Potrivit autorilor raportului, folosirea unei publicații de limbă franceză nu este întâmplătoare și avertizează că efectele unei asemenea tehnici depășesc spațiul informațional intern. Pe lângă influențarea percepțiilor cetățenilor din Moldova, astfel de mesaje pot contribui la deteriorarea imaginii externe a țării și la consolidarea unor percepții negative în statele membre ale Uniunii Europene.
