Documentul, votat pe 23 iunie 1990, a stabilit prioritatea legislației interne față de cea unionale și a introdus elemente esențiale ale statalității, precum cetățenia proprie și dreptul de a stabili relații internaționale independente, transmite Ultimelestiri.md cu referire la realitatea.md.
Fostul prim Parlament susține că acest act a reprezentat prima reușită majoră a mișcării democratice din perioada renașterii naționale. Evenimentul a avut loc într-un context politic tensionat, marcat de presiuni exercitate de centrul de la Moscova, ceea ce a influențat poziția unor deputați la momentul votului.
Declarația a fost adoptată cu 257 de voturi „pentru”, 10 „împotrivă” și 30 de abțineri. Ulterior, în 1991, la împlinirea unui an de la acest moment, a fost pusă în circulație prima serie de mărci poștale cu simbolurile statului.
Pe 27 august 1991, la puțin timp după acest proces, Parlamentul de la Chișinău a adoptat Declarația de Independență a Republicii Moldova. Documentul care a pus bazele independenței, democrației și statului de drept în Republica Moldova. Ulterior, acest act fundamental a stat la temelia elaborării legislației naționale și a Constituției – legea supremă a țării.
