Până acum, cele două dosare au avansat în paralel, însă Bruxellesul transmite că, odată cu deschiderea primului grup de capitole, fiecare stat va fi evaluat exclusiv în funcție de propriile reforme și rezultate, transmite Ultimelestiri.md cu referire la ziua.md.
Cele două țări au fost asociate încă din primele zile ale invaziei ruse în Ucraina, când și-au depus succesiv cererile de aderare la Uniunea Europeană. De atunci, la Bruxelles s-a discutat constant dacă și când Chișinăul ar trebui să urmeze un traseu separat de Kiev.
Totuși, până acum, perspectiva separării a fost evitată, inclusiv din cauza sensibilității politice de a lăsa în urmă o țară aflată în război.
După summitul Summitul Republica Moldova – Uniunea Europeană, desfășurat marți la Bruxelles, liderii europeni au sugerat că separarea celor două procese ar putea deveni inevitabilă.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că fiecare țară candidată răspunde acum pentru propriul parcurs european.
„Odată ce primul cluster este deschis, fiecare țară candidată este responsabilă pentru propriul parcurs, deoarece trebuie să implementeze reforme diferite, în funcție de situația fiecărei țări”, a afirmat Ursula von der Leyen.
Aceasta a precizat clar că, în acest moment, vorbește doar despre R. Moldova.
La rândul său, președintele Consiliului European, António Costa, a lăudat ritmul reformelor implementate de autoritățile de la Chișinău și a declarat că, dacă acest ritm va fi menținut, Republica Moldova ar putea deschide rapid și celelalte cinci clustere de negocieri.
„Extinderea este cea mai importantă investiție geopolitică”, a declarat Costa.
Procesul de aderare la UE cuprinde 33 de capitole, grupate în șase clustere tematice.
Atât Republica Moldova, cât și Ucraina sunt considerate pregătite tehnic pentru deschiderea tuturor clusterelor, însă deocamdată a fost deschis doar primul, „Fundamentele”, care include statul de drept, drepturile omului, combaterea corupției și reforma justiției.
Ursula von der Leyen a insistat că procesul trebuie să rămână unul bazat pe merit.
„Atunci când o țară candidată obține rezultate precum Republica Moldova, merită să avanseze. Un proces bazat pe merit nu înseamnă un proces lent. Înseamnă un proces echitabil”, a declarat ea.
Președintele Maia Sandu a cerut deschiderea imediată a celorlalte cinci clustere.
„Atât timp cât suntem pregătiți, sunt convinsă că acest lucru se va întâmpla”, a spus Maia Sandu.
Subiectul a devenit și mai sensibil după summitul liderilor UE de săptămâna trecută, când noul premier al Ungariei, Peter Magyar, s-a opus includerii în concluziile comune a formulării care cerea deschiderea rapidă a tuturor clusterelor pentru Ucraina.
În cazul R. Moldova, Budapesta nu a ridicat obiecții similare, însă pentru a menține un tratament egal, liderii europeni au eliminat aceeași formulare și din secțiunea dedicată Chișinăului.
Diplomați și oficiali europeni admit că separarea celor două procese este probabil doar o chestiune de timp.
Unii consideră că este nedrept ca R. Moldova să rămână legată de Ucraina, deoarece creează impresia falsă că situația unei țări aflate în pace este similară cu cea a unei țări aflate în război.
În același timp, Bruxellesul recunoaște că o astfel de separare este extrem de sensibilă pentru Kiev și ar putea transmite un semnal negativ societății ucrainene.
Uniunea Europeană încearcă să evite scenariul în care Chișinăul avansează rapid, iar Kievul rămâne blocat din motive politice, mai ales că un singur veto este suficient pentru a opri întreg procesul de aderare.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, prezent la summitul european de săptămâna trecută, a reiterat importanța aderării la UE pentru securitatea țării sale.
„Primul cluster a fost deschis recent și acest lucru este pe deplin meritat atât pentru Ucraina, cât și pentru Republica Moldova. Suntem pregătiți să mergem mai departe. Ne-am bucura să facem acest lucru împreună”, a declarat Zelenski.
Separarea parcursului european al Republicii Moldova de cel al Ucrainei fusese anticipată încă din vara anului 2025 de viceprim-ministrul pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov.
Aceasta declara atunci că, după deschiderea primului cluster, fiecare stat candidat va urma un traseu individual, bazat strict pe propriile reforme și rezultate.
„Din momentul deschiderii negocierilor, fiecare stat candidat își are parcursul său individual, bazat pe merite”, afirma Cristina Gherasimov.
Întrebată dacă Republica Moldova se va decupla de Ucraina odată cu lansarea negocierilor propriu-zise, Cristina Gherasimov a răspuns: „Pentru clusterul 1 – da. Atât Ucraina merge pe drumul său, cât și noi mergem pe drumul nostru”.
Deși oficial, Bruxellesul continuă să insiste asupra sprijinului pentru ambele state, în culisele instituțiilor europene se discută deja deschis despre posibilitatea accelerării separate a parcursului european al R. Moldova, mai ales pe fondul opoziției persistente a Ungariei față de avansarea dosarului ucrainean.
