Pentru mulți copii, întrebările care altădată erau adresate părinților sau profesorilor ajung acum la Alexa, Siri, ChatGPT sau alte sisteme bazate pe inteligență artificială. Copiii întreabă de ce peștii nu au păr, cum se formează norii, cer ajutor la teme sau solicită pur și simplu o glumă. Interacțiunile au devenit atât de frecvente încât cercetătorii încep să analizeze efectele pe termen lung asupra dezvoltării limbajului și a comportamentului social, transmite Ultimelestiri.md cu referire la adevarul.ro.
Specialiștii subliniază că învățarea limbajului nu înseamnă doar acumularea de cuvinte. Copiii își dezvoltă abilitățile de comunicare prin relațiile cu oamenii din jur, învățând să interpreteze emoții, tonul vocii, pauzele, neînțelegerile și reacțiile interlocutorilor.
Conversațiile cu AI sunt diferite de cele dintre oameni
Spre deosebire de o persoană, un chatbot nu obosește, nu se enervează și nu devine distras. El oferă răspunsuri rapide și este programat să fie permanent disponibil. Această diferență poate schimba așteptările copiilor despre cum ar trebui să funcționeze o conversație. În multe locuințe, copiii ajung să folosească propoziții foarte scurte și directe pentru a obține un rezultat imediat: „Pune desene animate”, „Deschide YouTube”, „Spune-mi o glumă”. Experții numesc acest tip de exprimare „limbaj instrumental”, orientat exclusiv spre obținerea unui răspuns rapid. Nu există dovezi că astfel de interacțiuni îi fac pe copii mai nepoliticoși sau mai puțin empatici, însă ele pot modifica felul în care percep comunicarea de zi cu zi, spun cercetătorii.
Ar trebui copiii să spună „te rog” și „mulțumesc” unui robot?
O dezbatere aparent banală a devenit tot mai prezentă în rândul părinților și educatorilor: este necesar ca cei mici să fie politicoși cu un asistent virtual? Întrebarea depășește simpla relație cu tehnologia. Specialiștii consideră că problema reală este ce obiceiuri de comunicare își formează copiii atunci când interacționează zilnic cu sisteme care execută instantaneu orice comandă. În același timp, inteligența artificială poate avea și avantaje importante. Mulți copii se simt mai confortabil să pună întrebări atunci când nu se tem că vor fi judecați. Un chatbot poate repeta explicații de nenumărate ori, poate adapta dificultatea răspunsurilor și poate ajuta la învățarea limbilor străine sau a unor concepte noi.
AI răspunde, dar nu înțelege
Deși răspunsurile generate de inteligența artificială sunt din ce în ce mai convingătoare, specialiștii atrag atenția că aceste sisteme nu înțeleg lumea în același mod ca oamenii. Ele nu au experiențe, emoții sau intenții proprii, chiar dacă limbajul folosit poate crea impresia opusă. Copiii mici tind să atribuie caracteristici umane obiectelor și tehnologiilor cu care interacționează. Dacă un sistem poate purta o conversație, mulți ajung să creadă că acesta și înțelege cu adevărat ceea ce spune. Or, o mare parte din comunicarea umană este construită pe elemente subtile: expresii faciale, emoții, priviri, ezitări sau schimbări de ton. Aceste aspecte sunt esențiale pentru dezvoltarea socială și emoțională a copiilor și nu pot fi reproduse complet de o mașină.
Rolul părinților rămâne esențial
Autorii analizei consideră că inteligența artificială poate fi un instrument util, dar nu trebuie să înlocuiască dialogul dintre oameni. Părinții și profesorii au rolul de a explica celor mici ce este și ce nu este un sistem AI, cum trebuie folosit și care sunt limitele sale. Un copil care îi cere lui Alexa să spună o glumă sau să răspundă la o întrebare nu este expus automat unui risc pentru dezvoltarea sa. Problema apare atunci când tehnologia începe să substituie conversațiile reale, prin care copiii învață empatia, răbdarea și complexitatea relațiilor umane. În ciuda progreselor spectaculoase din domeniul inteligenței artificiale, cercetătorii concluzionează că interacțiunea umană rămâne elementul central în dezvoltarea limbajului și a modului în care copiii înțeleg lumea.
