Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a declarat că proiectul răspunde realităților din sistem, unde vârsta medie efectivă de pensionare este de aproximativ 43,5 ani, transmite Ultimelestiri.md cu referire la IPN.
Potrivit acesteia, reforma urmărește atât păstrarea angajaților în sistem și pe piața muncii, cât și introducerea unor beneficii solicitate anterior de sindicate, precum posibilitatea recalculării pensiei și eliminarea obligației de eliberare din funcție pentru stabilirea dreptului la pensie.
Ministra menționează că proiectul vizează angajații Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării, Centrului Național Anticorupție, Serviciului de Informații și Securitate, Administrației Naționale a Penitenciarelor și Serviciului de Protecție și Pază de Stat. Acesta propune introducerea a trei condiții cumulative pentru pensionare: atingerea vârstei stabilite, vechimea în serviciu și vechimea totală în muncă. Totodată, se propune eliminarea obligativității încetării raporturilor de serviciu pentru stabilirea pensiei.
Potrivit autorilor, vârsta minimă de pensionare ar urma să fie de 45 de ani de la 1 ianuarie 2027, urmând să crească gradual, cu câte șase luni anual, până la 50 de ani.
Totodată, pentru angajații din subdiviziunile cu risc sporit se propune menținerea plafonului de 45 de ani. În același timp, reforma mai prevede majorarea vechimii speciale la 20 de ani, păstrarea vechimii totale de 25 de ani, extinderea bazei de calcul a pensiei de la ultimele 12 luni la ultimele 60 de luni de activitate și introducerea posibilității de reexaminare a pensiei pentru persoanele care continuă să lucreze după pensionare.
În cadrul discuțiilor, reprezentanții CNA au criticat proiectul, susținând că noile condiții reduc protecția socială pentru cei care activează în condiții speciale, marcate de restricții, incompatibilități și riscuri permanente. Aceștia au avertizat că majorarea vârstei de pensionare și modificarea celorlalte garanții sociale ar putea accelera plecarea angajaților experimentați și ar diminua atractivitatea profesiei.
Prin urmare, aceștia au solicitat excluderea criteriului de vârstă din proiect, reducerea vechimii speciale la 18 ani, includerea perioadelor de concediu pentru îngrijirea copilului și a incapacității temporare de muncă în calculul vechimii, precum și păstrarea bazei de calcul a pensiei la ultimele 12 luni de activitate.
În același timp, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova a cerut retrimiterea proiectului la MMPS și constituirea unui grup tehnic de lucru format din specialiști ai instituțiilor vizate. Sindicatele consideră că reforma este necesară, însă apreciază că drepturile dobândite de actualii angajați nu ar trebui modificate pe parcursul activității lor. Acestea propun ca noile reguli să fie aplicate persoanelor angajate după intrarea în vigoare a legii și solicită revizuirea modului de calcul al pensiei, a includerii studiilor civile și a concediului pentru îngrijirea copilului în vechimea în serviciu.
Drept răspuns, Natalia Plugaru a respins ideea renunțării la vârsta minimă de pensionare, argumentând că statul trebuie să încurajeze rămânerea personalului în sistem și să asigure sustenabilitatea bugetului de pensii. Oficiala a subliniat că reforma menține în continuare condiții preferențiale față de sistemul general de pensii și că propunerile privind recalcularea pensiilor și alte beneficii pot fi implementate doar în condițiile unui echilibru financiar.
Totodată, reprezentanții ANP au menționat deficitul de personal și au susținut că modificările propuse vor face și mai dificilă atragerea noilor angajați. Ei au solicitat și o analiză distinctă a situației din sistemul penitenciar, invocând condițiile specifice de muncă.
La finalul discuțiilor, ministrul Muncii a anunțat că toate instituțiile și organizațiile sindicale vor transmite avize oficiale asupra proiectului, iar ulterior va fi constituit un grup tehnic de lucru pentru examinarea propunerilor și identificarea unei formule de compromis înainte de promovarea proiectului de lege.
