De-a lungul timpului, medicii au avertizat că scărpinatul excesiv poate crea o rană pe piele, iar cercetătorii au înțeles și de ce nu este bine să stresăm zona respectivă, deși îți dă o senzație plăcută la început. Ce experiment au făcut și ce se întâmplă, de fapt, în piele, transmite Ultimelestiri.md cu referire la click.ro.
De ce nu ar trebui să ne scărpinăm când ne pișcă o insectă
O echipă de cercetători condusă de dr. Daniel Kaplan, dermatolog la Universitatea din Pittsburgh al cărui laborator studiază reacțiile imune ale pielii, a reușit să descopere mecanismele celulare care se activează în piele în momentul scărpinatului.
Pentru a înțelege ce se întâmplă la nivel celular, cercetătorii au studiat dermatita alergică de contact provocată de iritanți precum iedera otrăvitoare sau nichelul din bijuterii pe un grup de șoareci. Ei au aplicat o substanță iritantă pe urechile rozătoarelor.
În mod normal, șoarecii au început să se scarpine, fapt care a atras celule imunitare inflamatorii în zonă și a mărit umflătura. Pentru a demonstra că tocmai scărpinatul agravează situația, oamenii de știință au pus unor șoareci gulere speciale de protecție, similare celor folosite de medici pentru animalele de companie. Deși aveau mâncărimi, acești șoareci nu s-au putut scărpina, iar rezultatul a fost clar: au prezentat mult mai puține celule inflamatorii și o umflătură considerabil mai mică.
Dr. Kaplan afirmă că acest lucru este valabil și în cazul oamenilor. Dacă ignori o ciupitură de țânțar, senzația de mâncărime dispare în 5 sau 10 minute pentru majoritatea persoanelor. Dacă începi să te scarpini, zona se va inflama și va continua să creeze disconfort timp de o săptămână.
Ce se întâmplă, de fapt, în piele
Cercetările au arătat că în piele se află celule mastocitare, care fac parte din prima linie de apărare a sistemului imunitar. Când sunt activate de un alergen, ele eliberează compuși chimici, printre care și histamina, care declanșează reacțiile alergice și mâncărimea.
Și alte semnale pot activa mastocitele, inclusiv durerea. Și când ne scarpinăm, „avem tendința să ne scarpinăm până când începe să doară”, a remarcat Kaplan. Celulele nervoase care detectează durerea eliberează un mesager chimic numit „substanța P”. În concluziile publicate anul trecut, echipa lui Kaplan a raportat că substanța P poate activa mastocitele printr-o cale moleculară diferită de cea a alergenilor. Asta înseamnă o „dublă lovitură”, ce explică de ce scărpinatul inflamează și mai mult erupțiile cutanate sau mușcăturile care provoacă mâncărime.
De ce se simte bine când ne scărpinăm
Faptul că scărpinatul se simte bine are o explicație. O teorie veche susține că acest gest a ajutat creaturile să scape de paraziți externi, precum puricii sau căpușele. De asemenea, echipa dr. Kaplan a descoperit că inflamația suplimentară cauzată de scărpinat a ajutat șoarecii să lupte mai eficient împotriva unei bacterii comune a pielii, Staphylococcus aureus. Cu toate acestea, beneficiul este minor în comparație cu daunele generale aduse pielii, iar medicii recomandă ferm evitarea acestui gest.
„În cele din urmă, scărpinatul este dăunător. Ar trebui să eviți scărpinatul”, a subliniat Kaplan, deși a recunoscut că este „mai ușor de spus decât de făcut”.
Cum calmăm o mâncărime
Antihistaminicele și anumite alte medicamente pentru urticarie pot atenua o parte din mâncărimea declanșată de mastocite. Pentru mâncărimile de vară, cauzate de mușcăturile de insecte, iedera otrăvitoare și alte tipuri de dermatită de contact, dermatologii recomandă creme anti-mâncărime, cum ar fi crema cu hidrocortizon, loțiunea cu calamină sau băile cu ovăz. Un truc dezvăluit de Kaplan este cel al cremelor care conțin mentol, deoarece ele pot păcăli temporar pielea, suficient cât să nu te scarpini.
