Ion Damaschin a activat la Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime” și a urmat studii la Chișinău, dar și în Ucraina, Rusia și România. În 1992, în timpul războiului de pe Nistru, a făcut parte din echipele chirurgicale care au intervenit pentru salvarea răniților, transmite Ultimelestiri.md cu referire la zdg.md.
În mai 2025, medicul a fost găsit vinovat de încălcarea din neglijență a regulilor și metodelor de acordare a asistenței medicale, faptă care a avut drept consecință decesul unui pacient și este prevăzută de articolul 213 din Codul penal.
Instanța l-a condamnat la un an de închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de doi ani. De asemenea, timp de doi ani, chirurgul nu mai are dreptul să desfășoare activități care presupun efectuarea intervențiilor chirurgicale.
Totodată, Ion Damaschin a fost obligat să achite peste 27.000 de lei cheltuieli judiciare și 120.000 de lei drept prejudiciu moral familiei pacientului decedat.
Sentința a fost pronunțată de judecătorul Sergiu Stratan. În motivarea hotărârii, magistratul a făcut trimitere la jurisprudența Curții Constituționale și a subliniat că încălcările medicale vizate de articolul 213 din Codul penal nu pot fi stabilite de procuror sau de instanță fără expertiză de specialitate, întrucât aceștia nu dețin cunoștințe medicale. Prin urmare, instanța a acordat prioritate concluziilor experților, iar argumentele chirurgului au fost apreciate drept subiective.
Ion Damaschin contestă însă modul în care a fost examinat dosarul. El susține că explicațiile sale medicale și științifice nu au fost luate în considerare și afirmă că, în asemenea cauze, un medic ajuns în postura de inculpat nu poate spera la o evaluare obiectivă. Chirurgul mai susține că expertiza medico-legală ar fi fost „trucată” și că pacientul era „netratabil” în momentul în care a ajuns la spitalul municipal.
În februarie 2026, Curtea de Apel Centru a menținut integral sentința primei instanțe. Ulterior, pe 30 martie 2026, Curtea Supremă de Justiție a înregistrat recursul împotriva deciziei instanței de apel și a repartizat dosarul. Până în prezent, nu a fost stabilită nicio ședință.
La câteva săptămâni după decizia Curții de Apel, Ion Damaschin a împlinit 75 de ani și a primit din partea spitalului municipal o diplomă de merit. În 2016, acesta fusese distins cu medalia „Nicolae Testemițanu” pentru realizări în domeniul medicinei.
Pacientul suferise mai multe intervenții la rinichi
Pacientul, identificat prin inițialele O.G., era originar din regiunea transnistreană și avea 59 de ani. El a murit pe 25 august 2021 la Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime”.
Din 1998, după ce fusese împușcat în cap, bărbatul se deplasa cu ajutorul unui scaun rulant. Potrivit declarațiilor soției sale, citate în rechizitoriu, în 2006 acesta fusese diagnosticat cu pielonefrită cronică. Între 2009 și 2021, a trecut prin mai multe intervenții pentru extragerea calculilor renali, efectuate la Tiraspol și Sankt Petersburg.
În 2021, familia a decis să apeleze la o clinică privată din Chișinău pentru o nouă operație la rinichi, întrucât pacientul suporta cu greu drumul până la Sankt Petersburg. Astfel, acesta a ajuns în grija medicului urolog Artur Ieșeanu de la clinica privată „Novamed”.
În iunie 2021, după un șir de investigații, pacientul a fost supus, într-un interval de două zile, la două intervenții la rinichiul drept, după care a fost externat.
Câteva săptămâni mai târziu, starea sa a început să se înrăutățească. Potrivit soției, bărbatul avea slăbiciuni, cearcăne și o tuse seacă tot mai pronunțată. Pe 3 august 2021, acesta a fost internat din nou.
Femeia a relatat că, după câteva zile, familia a fost informată că pacientul ar avea pneumonie. Ulterior însă, medicul și-ar fi cerut scuze și ar fi explicat că imaginile radiologice pulmonare ale lui O.G. fuseseră confundate cu cele ale unui coleg de salon. În realitate, potrivit relatării soției, bărbatul ar fi avut o bronșită ușoară.
În aceste condiții, s-a decis efectuarea unei intervenții și la rinichiul stâng. Ion Damaschin susține că operația ar fi fost nejustificată și contraindicată în acel moment.
Soția pacientului a declarat că s-a opus inițial noii intervenții, întrucât își adusese soțul pentru reabilitare și nu era pregătită financiar pentru încă o operație costisitoare. Potrivit femeii, medicul ar fi insistat asupra necesității intervenției.
Operația a durat aproximativ patru ore, iar ulterior familia a fost anunțată că aceasta s-a încheiat cu succes. În zilele următoare însă, starea pacientului s-ar fi agravat.
Soția a susținut că informațiile consemnate în fișa medicală nu corespundeau problemelor pe care pacientul i le comunica. De asemenea, aceasta a reclamat condițiile din salon, afirmând că familia plătea 100 de dolari pentru o noapte de spitalizare.
Ulterior, rudele ar fi fost informate că au apărut complicații după operație și că pacientul avea probleme cardiace, renale și pulmonare, precum și o infecție în sânge. Potrivit soției, pe 20 august, medicul Artur Ieșeanu ar fi sunat-o, și-ar fi exprimat regretul pentru efectuarea celei de-a treia operații și ar fi admis că s-a grăbit.
Între timp, O.G. a ajuns în secția de reanimare și a fost conectat la un aparat de respirație asistată. Potrivit rechizitoriului, acestuia i-au fost efectuate și două puncții pulmonare, fără acordul familiei și cu implicarea unor specialiști din afara instituției.
Pe 23 august, familia a fost informată că rinichii pacientului au cedat și că acesta avea nevoie de hemodializă, procedură care putea fi efectuată la Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime”.
Potrivit soției, transferul ar fi fost condiționat de achitarea tuturor serviciilor medicale prestate la clinica privată. În dimineața zilei de 24 august, familia a achitat un bon de peste 183.000 de lei, după care pacientul a fost transferat la spitalul municipal.
Concluziile expertizei medico-legale au fost însă favorabile intervențiilor efectuate la clinica privată. Experții au stabilit că acestea au fost realizate corect și cu scop curativ. De asemenea, potrivit expertizei, transferul pacientului la „Sfânta Treime” a fost necesar pentru efectuarea hemodializei în Secția de nefrologie, după agravarea sindromului uremic.
Autorii materialului original precizează că, pe 22 iunie, i-au transmis medicului Artur Ieșeanu mai multe întrebări privind acuzațiile formulate de Ion Damaschin și i-au oferit posibilitatea de a-și prezenta propria versiune asupra cazului. Deși ar fi promis că va răspunde în scris, până la publicarea materialului acesta nu a transmis un punct de vedere.
Transferul la „Sfânta Treime” și intervenția chirurgului toracic
O.G. a fost transportat cu o ambulanță privată la Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime” și internat în secția de reanimare.
Potrivit soției, la câteva ore după internare, un medic a informat familia despre starea gravă a pacientului. În aceeași seară, chirurgul de gardă i-a schimbat tubul de dren.
Ion Damaschin susține că această manevră ar fi fost făcută fără examinarea imaginii radiologice a toracelui, fără indicații medicale și de către un medic care, în opinia sa, nu avea competența necesară.
În calitate de chirurg toracic, Damaschin a fost chemat pentru prima dată să consulte pacientul în dimineața zilei de 25 august.
Potrivit versiunii sale, pacientul i-ar fi cerut să-i scoată tubul de dren, deoarece îl durea. Tubul era amplasat în partea stângă, posterior, iar bolnavul stătea culcat pe el. Reanimatologul de gardă i-ar fi comunicat că prin dren nu se elimina nimic.
Damaschin susține că a tras ușor de tub, care a alunecat liber, iar în acel moment a apărut o hemoragie neașteptată pe canalul de dren. Medicul afirmă că a comprimat plaga timp de mai multe minute, încercând să stabilească natura și sursa sângerării, iar hemoragia a fost consemnată în fișa medicală.
Chirurgul spune că a decis să înceapă cu tratament medicamentos. În opinia sa, o toracotomie de urgență pentru identificarea sursei hemoragiei ar fi putut fi fatală, deoarece pacientul se afla deja în anemie posthemoragică și suferea de insuficiență renală, ceea ce i-ar fi redus capacitatea de a suporta anestezia și o intervenție majoră.
Ion Damaschin susține că l-a informat pe reanimatolog că hemoragia nu fusese oprită complet și i-a indicat să administreze tratament hemostatic maximal. Totodată, ar fi cerut efectuarea unei radiografii toracice peste două-trei ore.
Potrivit chirurgului, după aproximativ două ore, radiografia încă nu fusese efectuată. Când a sunat în secție pentru a afla starea pacientului, a fost informat că acesta murise. În versiunea sa, bolnavul se afla într-o stare extrem de gravă și nu a răspuns la tratamentul intensiv.
Concluziile experților și ale instanței
Expertiza medico-legală a stabilit că hemoragia nu a fost diagnosticată și oprită la timp prin intervențiile medicale necesare, aceasta fiind cauza nemijlocită a decesului.
Instanța a reținut că pacientul se afla deja într-o stare foarte gravă înainte ca Ion Damaschin să intervină. Totuși, judecătorul a constatat că decesul a fost cauzat de faptul că medicul nu a asigurat investigații suplimentare pentru identificarea sursei și volumului hemoragiei interne și pentru stoparea acesteia.
Experții au apreciat că șansele de supraviețuire ale pacientului ar fi fost mai mari dacă medicul și-ar fi îndeplinit obligațiile de serviciu. În același timp, aceștia nu au exclus posibilitatea ca O.G. să fi decedat ulterior chiar și dacă intervențiile considerate necesare ar fi fost efectuate.
În aceeași zi, soția pacientului a fost informată despre deces. Potrivit relatării sale, medicii de la spitalul municipal i-ar fi spus că O.G. nu fusese diagnosticat corect la clinica privată și ar fi insistat asupra efectuării autopsiei pentru stabilirea cauzei morții. Totodată, la fața locului a fost solicitată intervenția poliției.
Deși O.G. a murit în august 2021, urmărirea penală a fost pornită opt luni mai târziu, în aprilie 2022.
La aproximativ un an de la decesul pacientului, Ion Damaschin a fost pus sub învinuire. El a fost singura persoană care, pe parcursul dosarului, a avut calitatea de bănuit și inculpat, fiind ulterior condamnat.
Medicul urolog Artur Ieșeanu a fost audiat doar în calitate de martor și nu a fost pus sub învinuire în acest dosar.
În prezent, cauza se află la Curtea Supremă de Justiție, după ce Ion Damaschin a contestat decizia Curții de Apel Centru.
