Germania, Letonia, Marea Britanie, Estonia și Franța ocupă primele poziții, pe fondul criticilor Rusiei față de sprijinul militar acordat Ucrainei și față de exercițiile NATO desfășurate în apropierea granițelor ruse și belaruse, transmite Ultimelestiri.md cu referire la sportmedia.ro.
România este inclusă în clasament pe poziția a opta, alături de Canada și Olanda, cu un indice de „neprietenie” de 60 de puncte.
Potrivit clasamentului, cele mai „neprietenoase” guverne pentru Moscova sunt:
- Germania – locul 1, cu 90 de puncte;
- Letonia – locul 2, cu 90 de puncte;
- Marea Britanie și Estonia – locul 3, cu 85 de puncte;
- Franța – locul 4, cu 80 de puncte;
- Polonia, Finlanda, Cehia și Suedia – locul 5, cu 75 de puncte;
- Lituania – locul 6, cu 70 de puncte;
- Belgia, Danemarca, Spania, Italia și Statele Unite – locul 7, cu 65 de puncte;
- Canada, Olanda și România – locul 8, cu 60 de puncte;
- Grecia – locul 9, cu 50 de puncte;
- Bulgaria, Luxemburg, Slovenia și Croația – locul 10, cu 45 de puncte.
Clasamentul nu reprezintă o evaluare oficială, ci este realizat de publicația rusă pe baza propriilor criterii privind relațiile politice și militare cu Moscova.
Autorii susțin că luna iunie a fost marcată de o creștere a „componentei militare” în relațiile dintre Rusia și statele europene, pe fondul intensificării exercițiilor NATO în apropierea frontierelor ruse și belaruse.
Potrivit Vzgliad, principalele motive pentru pozițiile ocupate de statele europene sunt sprijinul militar acordat Ucrainei, dezvoltarea cooperării în domeniul apărării și participarea la exerciții NATO.
Germania este prezentată drept principalul adversar european al Moscovei în acest clasament, publicația invocând cooperarea militară dintre Berlin și Kiev, inclusiv proiecte comune în domeniul apărării antiaeriene și finanțarea achiziției de echipamente pentru armata ucraineană.
Letonia a urcat pe locul al doilea, în principal din cauza acordurilor privind dezvoltarea producției de drone pentru Ucraina, în timp ce Marea Britanie și Estonia sunt criticate pentru extinderea cooperării militare cu Kievul.
Franța ocupă locul patru, fiind menționată pentru planurile de creștere a producției de armament cu rază lungă destinat Ucrainei și pentru sprijinul acordat Kievului.
În cazul României, publicația rusă nu oferă o explicație detaliată pentru poziția ocupată.
Autorii clasamentului afirmă că Europa ar trece de la o etapă de pregătire pe termen lung a unei confruntări cu Rusia la o fază de „pregătire practică” a forțelor militare.
„În ultimele luni observăm cum strategia de confruntare a Europei față de Rusia devine tot mai sistematică”, este citat Alexei Neceaev, coordonatorul proiectului și editor al departamentului Politică al ziarului Vzgliad.
Acesta susține că statele europene își dezvoltă propriile capacități militare și preiau o parte dintre responsabilitățile care anterior reveneau Statelor Unite în cadrul NATO.
