Psihonutriționistul Gina Tăujan a explicat, pentru Digi24.ro, când poate provoca disconfort consumul de apă cu gheață și ce recomandări trebuie urmate pentru o hidratare eficientă pe timpul verii, transmite Ultimelestiri.md.
Specialiștii atrag atenția că, în perioadele caniculare, nu contează doar temperatura apei, ci și cantitatea de lichide consumată și modul în care acestea sunt ingerate pe parcursul zilei.
Ce efecte are apa foarte rece asupra organismului în timpul caniculei
„Consumul de apă rece (cu gheață) în zilele caniculare este un subiect care generează frecvent opinii contradictorii. În realitate, pentru majoritatea persoanelor sănătoase, apa rece nu reprezintă un pericol și nu există dovezi științifice care să arate că aceasta afectează în mod semnificativ digestia sau funcționarea normală a organismului.
După ingestie, organismul încălzește apa până la temperatura corpului prin mecanisme fiziologice normale. Acest proces presupune un consum minim de energie, fără un impact relevant asupra metabolismului sau asupra stării generale de sănătate”, spune specialista.
Apa cu gheață poate provoca un disconfort temporar
„Deși apa foarte rece nu este, în mod obișnuit, dăunătoare, consumul rapid al unei cantități mari, în special în timpul episoadelor de caniculă, poate provoca un disconfort temporar la unele persoane. Atunci când organismul este deja solicitat de temperaturile ridicate, diferența mare de temperatură poate determina reacții precum crampe gastrice, senzația de constricție la nivelul stomacului sau binecunoscutul fenomen „brain freeze”, manifestat printr-o durere de cap de scurtă durată.
Aceste reacții nu apar la toate persoanele și nu indică faptul că apa rece este periculoasă. Ele reflectă, mai degrabă, modul diferit în care fiecare organism răspunde la schimbările bruște de temperatură”, a explicat Gina Tăujan.
Hidratarea constantă este mai importantă decât temperatura apei
„În perioadele cu temperaturi extreme, este recomandat consumul de apă, fără a fi neapărat foarte rece sau cu o cantitate mare de gheață. De asemenea, hidratarea ar trebui făcută treptat, în înghițituri mici și la intervale regulate, pentru a permite organismului să absoarbă eficient lichidele și să își mențină mecanismele naturale de termoreglare.
În timpul caniculei, organismul pierde cantități importante de apă prin transpirație, ceea ce crește riscul de deshidratare. Din acest motiv, aportul de lichide trebuie menținut constant pe parcursul întregii zile, fără a aștepta apariția senzației de sete, deoarece aceasta indică deja că organismul începe să resimtă deficitul de apă.
O hidratare regulată și suficientă contribuie la menținerea echilibrului hidric, susține funcționarea normală a organismului și reprezintă una dintre cele mai eficiente măsuri de protecție în perioadele cu temperaturi ridicate”, a adăugat psihonutriționistul.
Semnele deshidratării și riscurile pentru sănătate
„Deshidratarea se poate instala treptat, iar recunoașterea timpurie a simptomelor este esențială pentru prevenirea complicațiilor. Primele semne care pot indica un deficit de lichide sunt senzația accentuată de sete, uscăciunea gurii, durerile de cap, oboseala persistentă, amețelile, dificultățile de concentrare, precum și reducerea cantității de urină, însoțită de o culoare mai închisă.
Pe măsură ce pierderea de lichide se accentuează, organismul își reduce capacitatea de a regla eficient temperatura corporală și de a susține funcționarea normală a proceselor vitale. În aceste condiții pot apărea manifestări precum crampele musculare, epuizarea provocată de căldură, scăderea tensiunii arteriale, palpitațiile, stările de confuzie și un risc crescut de insolație.
Un indicator simplu al nivelului de hidratare este culoarea urinei. În general, o nuanță galben-pal sugerează un aport adecvat de lichide, în timp ce o culoare mai închisă poate indica necesitatea creșterii consumului de apă”, a concluzionat Gina Tăujan.
