Într-un comunicat, organizațiile apreciază că inițiativa legislativă reprezintă un pas important pentru protejarea jurnaliștilor, instituțiilor de presă, activiștilor și apărătorilor drepturilor omului implicați în dezbateri de interes public, transmite Ultimelestiri.md.
Totodată, semnatarii își exprimă îngrijorarea față de unele declarații făcute în timpul dezbaterilor parlamentare, pe care le califică drept inexacte și susceptibile să inducă în eroare opinia publică în privința conținutului proiectului și a mecanismelor anti-SLAPP.
Potrivit organizațiilor, în cadrul ședinței plenare au fost formulate afirmații potrivit cărora Directiva europeană privind combaterea acțiunilor strategice împotriva participării publice ar fi fost implementată doar de Malta. CJI susține însă că, până la 24 iulie 2026, cel puțin 13 state membre ale Uniunii Europene adoptaseră deja măsuri legislative în acest domeniu.
Organizațiile contestă și afirmația potrivit căreia proiectul de lege s-ar limita la eliminarea răspunderii contravenționale pentru calomnie. Acestea subliniază că documentul introduce mai multe garanții procedurale, inclusiv posibilitatea respingerii rapide a cererilor vădit neîntemeiate, examinarea prioritară a cererilor de protecție și mecanisme pentru repararea prejudiciilor cauzate prin proceduri judiciare abuzive.
În opinia semnatarilor, abrogarea articolului 70 din Codul Contravențional, care sancționează calomnia, este o componentă importantă a reformei. Ei argumentează că menținerea acestei prevederi ar putea permite inițierea unor proceduri contravenționale împotriva jurnaliștilor și activiștilor, ocolind astfel garanțiile prevăzute de mecanismul anti-SLAPP.
Organizațiile de media mai susțin că protecția onoarei, demnității și reputației va continua să fie asigurată prin mecanismele civile prevăzute de Legea privind libertatea de exprimare, care, potrivit acestora, reflectă standardele Curții Europene a Drepturilor Omului.
În același timp, semnatarii atrag atenția că implementarea noilor mecanisme va necesita instruirea judecătorilor și consolidarea capacităților instituțiilor din sistemul de justiție, pentru a asigura aplicarea unitară a noilor prevederi.
În acest context, CJI și organizațiile cosemnatare solicită Parlamentului ca, înainte de adoptarea proiectului în lectura finală, să consulte reprezentanții presei și experții în domeniul libertății de exprimare și să nu modifice garanțiile esențiale prevăzute de proiectul de lege. Totodată, acestea îi îndeamnă pe deputați să își bazeze intervențiile publice pe informații verificate și pe interpretarea corectă a normelor juridice dezbătute.
