Revocarea din funcție a guvernatorului BNM a fost propusă după audierile organizate pe 21 decembrie 2023, de Parlament, cu privire la progresul acțiunilor în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar. În document se constată „activitatea insuficientă și defectuoasă a Băncii Naționale a Moldovei în contextul auditului proceselor și persoanelor implicate în dosarul „frauda bancară”, transmite Ultimelestiri.md cu referire la Mold-street.com.
Audieri şi acuzaţii
Tot pe 21 decembrie, reprezentanții Procuraturii Generale au prezentat informații la acest subiect, într-o ședință închisă organizată de Comisia economie, buget și finanțe și Comisia juridică, numiri și imunități.
Deputatul Radu Marian, preşedintele Comisiei economie, buget și finanțe, a prezentat câteva dintre constatările care au stat la baza deciziei de revocare a guvernatorului BNM.
Astfel, Radu Marian afirmă că BNM nu pune pe deplin în aplicare decizia Curții de Apel Chișinău „definitivă și executorie, din cauza unor incoerențe funcționale, instituționale, dar și din cauza suspiciunii de protecție din partea beneficiarilor fraudei pentru unele persoane cu funcții responsabile din cadrul instituției în investigarea și responsabilizarea beneficiarilor și complicilor lor în cazul fraudei bancare”.
BNM nu ar fi cooperat cu Procuratura
„Conducerea BNM a neglijat în repetate rânduri solicitările din partea organelor de urmărire penală în cazul fraudei bancare. Aceste fapte, fiind consemnate în raportul Procuraturii Generale din 22.03.2022 adresat Consiliului Suprem de Securitate, obținute de Comisie, dar și ultimului răspuns primit din partea Procuraturii la 05.12.2023. Au fost invocate dificultăți de cooperare, acces îngrădit la informații și registre, inclusiv electronice. Procuratura Anticorupție a fost nevoită să recurgă la măsuri dure de percheziții și ridicare forțată a dovezilor de la BNM și de la angajații acesteia. În speță, conform documentele prezentate de Procuratură, Conducerea BNM:
– A refuzat să facă un control al informației redate în raportul Kroll 2.
– A refuzat sa efectueze un audit intern al angajaților BNM, în special responsabili pentru supraveghere bancară în perioada când frauda bancară era în plină derulare la cele trei bănci.
– A refuzat de mai multe ori să ofere specialiști pentru a ajuta grupul de urmărire penală la realizarea investigației, oferind acest lucru abia în februarie 2020.
– Transmitea informații fragmentate sau informații care nu corespundeau solicitărilor, existând indici de tăinuire a acesteia”, precizează Radu Marian.
Acuzaţiile Procuraturii menţionate de deputat au fost însă de mai multe ori respinse de Octavian Armaşu în cadrul unor interviuri, dar şi în timpul audierilor din Parlament.
„Voi reconfirma că BNM a oferit și oferă în continuare toate materialele existente, explicații, specialiști etc.
De exemplu, în 2020, Banca Națională a furnizat date în format electronic de peste un milion de fișiere și informații pe suport de hârtie în volum de peste 10 mii de file”, declara guvernatorul BNM în iunie 2021.
Angajaţii BNM, implicaţi în frauda bancară?
Deputatul PAS mai susţine că conducerea BNM nu s-ar fi îngrijit să protejeze instituția de unii angajați implicați în protejarea intereselor beneficiarilor „fraudei bancare”.
„Mai mult, persoanele respective au făcut tot posibilul ca să protejeze grupul Șor în instanțele judecătorești de răspunderea penală. În speță, ne referim la următoarele cazuri de rezonanță”, scrie vicepreşedintele PAS.
În acest sens este menţionat Ruslan Grate, actualmente expert-consultant în departamentul sisteme de plăți în cadrul BNM (anterior a ocupat și funcția de șef în Direcția control bancar și monitorizare a activităților de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului).
„Grate a fost desemnat de BNM în instanță pe un episod de condamnare a lui Șor de aproximativ 2,5 miliarde lei. În instanță, Grate a dat depoziții în favoarea lui Șor. Ruslan Grate a fost ex-administrator special la Unibank, acesta fiind reținut pe 22 iunie 2021 într-un caz de mușamalizare eliberării a 78 de milioane de lei de la Unibank către entitatea Fortex Opportunities LP, ce ar fi fost afiliată grupului Ilan Șor. Incredibil este faptul că acest Grate este apărat de același grup de avocați care îl apără pe Șor, iar plata avocatului pentru Grate se face din contul BNM”, menţionează Radu Marian.
Este menţionat şi Ion Ropot, „actualmente șef în Direcția rezoluție bancară, fost administrator special BEM”.
„Acesta este acuzat că, împreună cu Viorel Bîrcă, ex-preşedinte interimar BEM, ar fi sustras 10 milioane de dolari şi opt milioane de euro din plasamentele interbancare acordate de Moldindconbank şi Moldova Agroindbank către Banca de Economii. Acesta a fost reţinut pe 11 martie curent, iar ulterior plasat în arest, fiind cercetat şi de Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale pentru „abuz de serviciu” la gestionarea garanţiilor bancare acordate de către BNM instituţiilor financiare: Banca de Economii, Unibank şi Banca Socială”, susţine preşedintele Comisiei.
La fel este menţionat şi Ion Sturzu, fost viceguvernator al BNM, cercetat în dosarul fraudei bancare.
„În pofida faptului că grupul de urmărire penală a documentat vinovăția și implicarea în frauda bancară a acestuia, guvernatorul Armașu nu a întreprins acțiuni în vederea revocării (în conformitate cu art. 23 din Legea 547 cu privire la Banca Națională a Moldovei) a lui Ion Sturzu din funcția de viceguvernator”, precizează Radu Marian.
Potrivit lui Octavian Armaşu, acțiunile procesual-penale îndreptate împotriva angajaților BNM au un puternic efect descurajant asupra BNM și de intimidare a angajaților săi în exercitarea cu bună-credință a atribuțiilor funcționale.
„Asemenea acțiuni împiedică personalul unei bănci centrale să își exercite atribuțiile în mod adecvat și reduce capacitatea instituției de a asigura supravegherea, transparența și stabilitatea sectorului bancar. Mai mult, asemenea acțiuni reprezintă un risc major pentru stabilitatea financiară a țării și ar putea cauza prejudicii substanțiale statului Republica Moldova”, afirma în iunie 2021 guvernatorul BNM.
Pasivitatea lichidatorului BEM în dosarul Platon
Radu Marian mai susţine că guvernatorul BNM a admis pasivitatea lichidatorului BEM în cazul dosarului de condamnare (și ulterior achitarea la 14.06.2021) a lui Veaceslav Platon, fapt ce a creat riscul prejudicierii iminente a intereselor statului cu circa un un miliard de lei.
„Conform sentinței, aceasta putea fi atacată în ordine de apel la Curtea de Apel Chişinău, în termen de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale (stabilită pentru 02.07.2021), prin intermediul Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani. Lichidatorul BC Banca de Economii SA, Grigore Olaru (angajat al BNM), nu a atacat sentinţa, în contextul respingerii acțiunii civile a băncii, în partea ce ține de prejudiciul băncii, astfel încât, în baza sentinței, Veaceslav Platon obținea dreptul la solicitarea recuperării prejudiciului care a fost încasat anterior de la acesta în beneficiul BC Banca de Economii” (în proces de lichidare) și transferat în bugetul de stat în sumă de 869.224.839,76 lei”, afirmă deputatul.
În plus, conducerea BNM este acuzată că nu a contractat o companie de avocatură specializată în recuperarea și urmărirea activelor celor trei bănci lichidate de avocatură, investigațiile au fost tărăgănate, au fost neglijate recomandările și strategia de recuperare a mijloacelor elaborată de Kroll.
Toate aceste lucruri, în paralel cu pasivitatea organelor de investigare până în 2019, au dus la reducerea substanțială a șanselor de recuperare a activelor fraudate prin frauda bancară.
Menţionăm că, în cadrul şedinţei Parlamentului, deputaţii au pus la îndoială atât reuşita reformelor aplicate de BNM în sectorul bancar (care sunt apreciate de FMI şi alte instituţii internaţionale), cât şi faptul că sistemul bancar al Moldovei ar fi unul stabil şi rezilient.
Armaşu, un „țap ispășitor”?
La acuzaţiile aduse şefului BNM au reacţionat mai mulţi experţi şi comentatori, mulţi dintre care au văzut în toate acestea „tentative” clare de politizare a autorității monetare, dar şi dorinţa de a găsi un „țap ispășitor” și, în așa mod, să-l înlocuiască pe Armașu cu un candidat „comod” la BNM.
„Urmăresc îndeaproape activitatea BNM de mai mulți ani și pot spune cu fermitate că, la moment, cadrul macrofinanciar și sectorul bancar al țării sunt, practic, cei mai stabili piloni ai sistemului economic național (monedă națională stabilă, rezerve valutare suficiente, sistem bancar solid, inflație ținută sub control).
După „furtul miliardului” a urmat o reformă amplă a sistemului bancar: astăzi implementăm cele mai înalte standarde de guvernanță și norme prudențiale (Basel III), iar sistemul bancar este capitalizat, lichid și stabil. Aceste reforme, deloc ușoare, au implicat restructurări masive ale acționarilor băncilor comerciale, iar astăzi avem acționariate complet transparente și integre. Aceste reforme au fost apreciate, apropos, și de FMI, UE și alți parteneri de dezvoltare”, declară într-o postare Adrian Lupuşor, directorul Centrului Expert-Grup.
Totodată, expertul susţine că împărtășeşte „frustrările” legate de mersul lent al anchetelor pe marginea „furtului miliardului” şi îşi exprimă speranţa „ca Parlamentul să nu cadă pradă discursului populist, să se conducă de buchea legii și să nu mai atenteze la independența autorității monetare”.
