La începutul lunii august, oficialii bulgari au observat ceva de care nu erau siguri dacă este legal, transmite Ultimelestiri.md cu referire la adevarul.ro.
Barili de petrol rusesc ajungeau în țară la un preț peste limita de 60 de dolari adoptată de aliați pentru a goli cuferele Moscova de venituri destinate războiului său din Ucraina.
Dar putea Bulgaria să importe în continuare petrol rusesc dacă acesta depășea plafonul de preț? Oficialii vamali din Sofia doreau să afle sigur, așa că i-au contactat pe oficialii UE solicitând „clarificări”, conform unui schimb de emailuri private, datate 4 august, și consultate de POLITICO.
Răspunsul: Lăsați-l să intre.
„Petrolul brut importat pe baza acestor derogări nu trebuie să fie la sau sub 60 de dolari pe baril”, a fost răspunsul UE.
Cu derogarea obținută, Bulgaria a continuat să importe petrol rusesc exclusiv peste plafonul de preț, din august până în octombrie, conform datelor vamale confidențiale văzute de POLITICO. Livrările au valorat aproximativ 640 de milioane de euro, conform calculelor efectuate de think-tank-ul Centre for Research on Energy and Clean Air (CREA). Banii au ajuns la companiile energetice rusești, care plătesc taxele ce contribuie la umplerea cufărului de război al Kremlinului.
Lacuna din sancțiuni este emblematică pentru deficiențele mai ample care au erodat încercarea UE de a bloca miliardele de dolari pe care Rusia le obține din exporturile de energie. La aproximativ un an după adoptarea sancțiunilor inițiale, scăpările legale împreună cu o aplicare deficitară și o creștere rapidă a comerțului paralel au contribuit la menținerea veniturilor din combustibili fosili ale Moscovei și la hrănirea a aproape jumătate din bugetul înfometat de război al lui Vladimir Putin.
Este probabil ca petrolul rusesc să ajungă pe post de combustibil în Europa prin noi rute. Aplicarea regulilor pe întreg continentul este fragmentară și depinde de date inconsistente. Și a apărut o întreagă piață neagră pentru a asigura, transporta și ascunde combustibilul rusesc, pe măsură ce călătorește în lume.
Cu alte cuvinte, sancțiunile nu au reușit să își atingă scopul. De la impunerea lor, veniturile din exporturile de petrol ale Rusiei au scăzut doar cu 14%. În luna octombrie, veniturile din combustibilii fosili ai Rusiei au atins un maxim al ultimelor 18 luni.
Se pare și că UE a rămas fără resurse pentru a face mai multe în privința acestui aspect.
Omisiunea bulgară
Motivul din spatele lacunei în plafonul de preț al Bulgariei este, fără îndoială, o neglijență administrativă.
Atunci când UE a transpus în lege plafonul de preț al țărilor G7, oficialii au interzis expres firmelor de transport și companiilor de asigurări din UE să facă comerț cu petrol rusesc peste limita de 60 de dolari către țări non-UE. Scopul era să restrângă veniturile Kremlinului și, în același timp, să mențină constante fluxurile globale de petrol.
Cu toate acestea, oficialii nu au avut niciodată ideea de a impune reguli similare pentru expedierile către țările din UE, în parte pentru că Bruxelles-ul interzisese importurile de petrol brut rusesc pe cale maritimă în aceeași zi. Cu excepția Bulgariei.
Această poartă din spate a însemnat, pentru Moscova, milioane de euro în venituri suplimentare. Potrivit CREA, veniturile din exporturile de petrol rusesc, din vânzările în Bulgaria, între august și octombrie – dintre care o treime proveneau din vânzări peste plafonul de preț – au generat aproximativ 430 de milioane de euro, în taxe directe, pentru Kremlin. Toate transporturile de origine rusă livrate în acest interval – cu prețuri cuprinse între 69 și 89 de dolari pe baril – au avut nevoie de ajutor din partea Occidentului, inclusiv de la operatori greci de nave și asigurători britanici și norvegieni.
Tehnic, totul a fost legal
Situația „dezvăluie că Bulgaria a ajutat Rusia să exploateze această lacună evidentă pentru a maximiza veniturile bugetare ale Kremlinului din aceste vânzări de petrol, fără beneficii evidente pentru consumatorii bulgari”, a declarat Martin Vladimirov, un analist senior la Centrul pentru Studiul Democrației (CSD) din Sofia, care a studiat problema.
Într-un context mai larg, exceptarea Bulgariei de la interdicția privind petrolul rusesc a umplut buzunarele atât ale celei mai mari firme private de petrol din Rusia, Lukoil, care domină producția de carburanți din Bulgaria cu rafinăria sa întinsă de la Marea Neagră, cât și ale Kremlinului însuși.
În mod mai amplu, importurile de petrol brut Lukoil în Bulgaria au adus peste 2 miliarde de euro în venituri de export pentru Rusia, de la impunerea sancțiunilor, în februarie, conform unei noi analize CREA și CSD. Iar Kremlinul a obținut 1 miliard de euro, în taxe directe din vânzări, a dezvăluit POLITICO luna trecută.
Acum există o presiune tot mai mare pentru a remedia aceste fisuri în câștigurile financiare.
Bulgaria a promis să încheie mai devreme excepția sa de la interdicția petrolului rusesc cu șase luni, mutând, cu titlu provizoriu, termenul limită până în martie.
Kiril Petkov, fostul prim-ministru care conduce unul dintre cele două partide care controlează coaliția de guvernare actuală din Bulgaria, a declarat pentru POLITICO că soluționarea plafonului de preț ar trebui „absolut” să fie închisă și ea. El a promis să exercite presiuni asupra guvernului și să ceară Comisiei Europene, executivul UE de la Bruxelles, să facă același lucru, insistând că Bulgaria să își accelerează eforturile de a se elibera de legăturile sale energetice cu Rusia, spre deosebire de țări învecinate precum Slovacia.
„Nu ne place portița de 60 de dolari creată prin derogarea Comisiei Europene”, a spus Petkov. „Nu vrem ca Putin să primească niciun euro pe care nu trebuie să-l primească”.
Cazul bulgar „subliniază una dintre numeroasele portițe care fac sancțiunile mai puțin eficiente în reducerea veniturilor din export ale Rusiei, folosite pentru a finanța războiul Kremlinului”, potrivit lui Isaac Levi, care conduce echipa CREA pentru Rusia-Europa.
Una dintre principalele provocări ține de monitorizarea și slaba aplicare a sancțiunilor.
În octombrie, un raport comandat de Parlamentul European a constatat că aplicarea sancțiunilor UE este „fragmentată” în peste 160 de autorități locale, în timp ce capitalele au „sisteme de implementare neasemănătoare” care prezintă „discrepanțe semnificative” în privința penalizărilor pentru încălcări.
Acest lucru presupune că poți găsi o breșă încă de la început. Chiar și cei implicați în transportul petrolului au acces doar limitat la informații despre tranzacții, conform lui Viktor Katona, analist șef pentru țiței la compania Kpler, specializată în cercetarea de piață.
De exemplu, asigurătorii se bazează pe un singur document de la companiile care cumpără și vând mărfuri de petrol, în care se promite că vânzarea nu depășește 60 de dolari pe baril, ceea ce echivalează cu o „declarație de credință”, a spus el.
Al 12-lea pachet de sancțiuni al UE încearcă să abordeze această problemă cu reguli noi care forțează comercianții să enumere costurile specifice. Scopul este acela de a-i împiedica pe cumpărători să achiziționeze petrol rusesc peste limită și apoi să ascundă costurile suplimentare sub formă de asigurare sau tarife de transport. Cu toate acestea, în industrie puțini au mari speranțe că această birocrație suplimentară va opri această metodă de evitare a sancțiunilor.
Mai multe țări din UE cu industrii maritime mari sunt, de asemenea, reticente să strângă plafonul de preț, ceea ce face lucrurile și mai complicate. În timpul ultimei runde de sancțiuni, Cipru, Malta și Grecia au ridicat din nou probleme cu privire la apelurile de consolidare a restricțiilor, conform a doi diplomați UE, care au vorbit sub anonimat.
Un diplomat dintr-o națiune majoră a Uniunii Europene în domeniul maritim a afirmat că sancțiunile mai stricte ar împinge Rusia să folosească mai mulți operatori non-vestici pentru a transporta petrol. În schimb, diplomatul susține că accentul ar trebui să fie pus pe extinderea țărilor care respectă plafonul de preț. În prezent, G7, UE și Australia sunt de acord.
„Ar fi stupid să insistăm asupra plafonului de preț și apoi alți operatori de transport să nu îl respecte pentru că nu sunt membri UE”, a spus diplomatul, adăugând că „tot ce se va obține este distrugerea totală a industriei de transport maritim”.
Citește articolul întreg pe adevarul.ro.
