Șeful legislativului a anunțat că autoritățile intenționează să completeze legislația pentru a sancționa negarea crimelor regimului stalinist, transmite Ultimelestiri.md cu referire la IPN.
„Trebuie să corectăm un lucru și o să o facem tare repede: sancționarea celor care neagă atrocitățile regimului stalinist, foametea și deportările să fie inclusă în legislația Republicii Moldova”, a declarat Igor Grosu.
Expoziția, deschisă până pe 6 iulie, reunește documente de arhivă, fotografii, obiecte de epocă și mărturii ale supraviețuitorilor represiunilor sovietice. Ediția din acest an include și o secțiune dedicată foametei din anii 1946-1947, considerată una dintre formele terorii de stat din perioada sovietică.
Directorul Agenției Naționale a Arhivelor, Igor Cașu, a precizat că evenimentul își propune să aducă în atenția publicului principalele forme de represiune din perioada sovietică, de la Marea Teroare și deportări până la foamete și alte politici aplicate în RSS Moldovenească.
Ministrul culturii, Cristian Jardan, a declarat că expoziția reprezintă atât un omagiu adus victimelor deportărilor, cât și o lecție despre consecințele regimurilor totalitare. El a menționat că, în premieră, expoziția este găzduită și la Bălți, unde a fost amenajat un vagon expozițional în zona Gării de Nord.
Primul val al deportărilor staliniste a început în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, când zeci de mii de oameni din Basarabia și nordul Bucovinei au fost urcați în trenuri marfare și duși forțat în Siberia și Kazahstan. Mulți nu au supraviețuit condițiilor dure, iar familiile au fost separate și tratate inuman. Ulterior, au mai urmat două valuri de deportări în masă în Moldova: cel din 5-6 iulie 1949 și cel din 31 martie-1 aprilie 1951. Deși datele sovietice arătau că, în perioada 1941-1951, au fost deportate aproape 70 de mii de persoane, numărul lor a fost cu mult mai mare, afirmă istoricii din Republica Moldova.
