După cum au evoluat lucrurile începând cu data de 24 decembrie 2023, când ideea referendumului a fost enunțată pentru prima dată, și până acum, acest exercițiu electoral ar putea avea loc, cel mai probabil, concomitent cu alegerile prezidențiale din toamna acestui an, transmite Ultimelestiri.md cu referire la Ipn.md.
Expertul politic, Igor Boțan, a declarat că un referendum reprezintă modalitatea de exprimare directă a voinței cetățenilor prin vot asupra celor mai semnificative probleme de interes național, regional sau local
„Referendumul este cea mai importantă instituție a democrației directe. Aceasta este una dintre principalele modalități de participare publică la luarea deciziilor care sunt importante pentru stat și pentru fiecare cetățean în parte”, explică expertul.
Potrivit lui, alegerile reprezintă identificarea prin votul majoritar a unor persoane în funcțiile publice reprezentative ale poporului – Parlamentul sau statului – Președinția.
„Afinitățile dintre votarea la alegeri sau referendum rezidă în faptul că aceasta se realizează, de obicei, prin vot universal, secret, direct și liber exprimat. Trebuie să înțelegem că referendumul este principalul instrument al democrației directe, iar alegerile sunt principalul instrument al democrației reprezentative”, a notat expertul proiectului.
Igor Boțan a mai spus că alegerile sunt una dintre cele mai frecvente forme de participare a cetățenilor la viața social-politică a statului, țării, regiunii. Alegerile sunt cea mai importantă instituție pentru funcționarea sistemului politic și a regimului politic, legitimitatea acestora.
Directorul adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Stanislav Ghilețchi, consideră că factorul politic a dorit să producă acest element de surpriză atunci când a anunțat despre organizarea unui eventual referendum. Or, această idee a fost anunțată la împlinirea a trei ani de mandat al președintei țării, la sfârșit de an, iar efectele s-au resimțit.
„Este important de remarcat că în momentul anunțării acestui referendum, Codul Electoral nu permitea desfășurarea acestuia împreună cu alte alegeri, fie ele prezidențiale, fie parlamentare. Pentru intrarea în legalitate, Parlamentul a trebuit în câteva zile să modifice Codul Electoral, să introducă aceste amendamente, astfel încât acest lucru să fie legal”, a menționat vicedirectorul IPRE.
Potrivit lui, la această etapă, problema de legalitate a fost soluționată. Însă, în opinia sa, există întrebări legate de oportunitatea organizării acestui referendum, dar și întrebări cu privire la modul în care a fost adusă în legalitate organizarea referendumului. Expertul nu este de acord în totalitate în ceea ce ține de asigurarea transparenței decizionale.
„Evident, politicienilor le plac elementele surpriză, dar atunci când discutăm despre asemenea inițiative, extrem de importante pentru viața publică și viitorul Republicii Moldova, ele nu trebuie făcute cu o asemenea grabă. Elementul participării și co-participării plenare a cetățenilor, a societății civile, consider că nu a fost întrutotul respectat, atunci când a fost anunțată anume această inițiativă”, susține Stanislav Ghilețchi.
Potrivit lui, amendamentele introduse, votate și devenite lege într-o săptămână nu au cum să ducă la creșterea și consolidarea încrederii, inclusiv în instituția parlamentară. Or, există critici nemijlocite, inclusiv în adresa guvernărilor precedente atunci când nu a fost respectată întrutotul procedura transparenței decizionale.
„Deci, în transparență decizională fie crezi, fie nu crezi. Acest element nu poate să fie unul de conjunctură – astăzi cred în transparență decizională și consult cetățenii, dar când îmi convine mie, nu consult. De aceea cred că anume acest element a fost încălcat, deși, la această etapă nu mai există probleme de legalitate ale acestui referendum. Dar, consider că acest pas a fost făcut în grabă, fără consultări autentice, inclusiv cu cetățenii, societatea civilă, dar și cu actorii politici”, a mai spus Stanislav Ghilețchi.
Comentatorul politic, Anatol Țăranu, este de părere că, în ceea ce ține de aspectele de legalitate a organizării referendumului, ele au fost respectate. Însă, aspectele ce țin de legitimitate, acestea pot fi discutate. Cu inițiativa referendumului a venit președinta țării, ea fiind imediat preluată de majoritatea parlamentară, care a votat amendamentele necesare la Codul Electoral. În opinia sa, aceasta a demonstrat încă o dată faptul că președintele într-un mod direct conduce majoritatea parlamentară.
„Cumva ne-a luat prin surprindere această inițiativă, pentru că ea practic nu a fost anunțată nici măcar asemenea unei idei care trebuie să fie discutată în prealabil. Ceea ce iarăși vorbește despre un deficit de comunicare de care dă dovadă actuala putere chiar de la începutul guvernării. Acum, în ce mod va reacționa societatea, rămâne de văzut”, a declarat Anatol Țăranu.
În opinia sa, când vine vorba despre legitimitate, pot apărarea probleme de interpretare. Și acestea sunt absolut justificate, anume din motiv că societatea a fost luată prin surprindere. Comentatorul politic spune că, în ceea privește mai ales un referendum de asemenea anvergură și importanță, în societățile democratice, astfel nu se procedează.
„Încă un lucru pe care trebuie să-l menționăm este că despre referendum a vorbit mai mult, nu guvernarea, ci opoziția. Opoziției îi aparține inițiativa de convocare a unui referendum privind orientarea europeană sau de altă natură a societății noastre. Și iată că atunci când guvernarea, în persoana președintelui, vine cu o asemenea inițiativa, a fost luată prin surprindere și opoziția. Ultima a fost nevoită din mers să-și adapteze poziția față de această inițiativă. Și noi am văzut că opoziția nici nu a avut suficientă imaginație pentru a putea să reacționeze adecvat”, opinează Anatol Țăranu.
Potrivit comentatorului, în societate deja a început disputa pe marginea inițiativei de organizare a referendumului și, pe parcurs, aceasta va lua amploare. „Indiscutabil, această inițiativă deschide cutia pandorei. Or, ea comportă riscuri absolut evidente pentru ceea ce se numește integrarea europeană a Republicii Moldova”, a mai spus Anatol Țăranu.
