Este opinia expertului de la IDIS „Viitorul”, Viorel Chivriga, care afirmă că în procesul de negocieri trebuie implicate și asociațiile de fermieri, transmite Ultimelestiri.md cu referire la IPN.
„Reglementările necesare trebuie făcute rapid. Noi avem un aliat sigur, România, și trebuie să folosim acest avantaj. Ei au făcut același lucru, au experiență”, a declarat Viorel Chivriga pentru Radio Europa Liberă.
Potrivit lui, problemele care ar trebui soluționate prioritar sunt lipsa infrastructurii agricole – în special, a sistemelor de irigare, lipsa forței de muncă, a tehnologiilor și a industriei agricole în mediul rural.
Expertul spune că, în ultimele decenii, a fost ignorat factorul ecologic în activitatea agricolă și va fi nevoie de eforturi mari pentru a atenua consecințele. Și sectorul zootehnic se confruntă cu multe probleme: lipsa pășunilor, a piețelor de desfacere și a producției interne, fiind importată foarte multă carne. „Trebuie de schimbat paradigma dezvoltării agriculturii cu un nou eșalon de oameni, cu alte viziuni, care sunt rupți de școala sovietică, de agricultura tradițională care este practicată acum”, a subliniat Viorel Chivriga.
În opinia sa, trebuie promovate istoriile de succes în agricultură, pentru ca acestea să devină exemple și pentru alții. De asemenea, transferul tehnologic și de experiență din Vest va ajuta agricultura să se ridice la standardele UE. „Trebuie studiată experiența fiecărui stat care a parcurs același drum ca și Republica Moldova. Trebuie de văzut care au fost greșelile, pentru ca acestea să fie evitate și de făcut temele de acasă”, explică Chivriga.
Secretarul general al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Sergiu Gherciu, a spus Europei Libere că instituția pe care o reprezintă va avea de modificat, probabil, cele mai multe acte. Acestea vizează absolut toate aspectele legate de agricultură: normele fitosanitare, sănătatea animalelor, agricultură ecologică, vinificație etc. „Va fi o muncă enormă, dar vom fi ajutați de partenerii externi”, a declarat Gherciu.
Potrivit oficialului, încă nu se știe când și în ce condiții vor fi alocate fondurile de preaderare la UE, dar experiența țărilor baltice arată că, în primul rând, instituțiile statului trebuie să fie gata să le absoarbă și, în al doilea rând, agricultorii trebuie să întrunească anumite condiții pentru a le primi. Banii vor fi alocați pentru proiecte concrete, care ulterior vor fi monitorizate o perioadă, de aceea trebuie să fie fiabile și să aibă continuitate pe termen lung. Camerele agricole, care vor fi înființate în acest an, vor avea și atribuția de a pregăti agricultorii cum să acceseze aceste fonduri.
