Bloomberg, care a citat sub acoperirea anonimatului două persoane apropiate de Kremlin, a scris, joi, că Putin „testează apele” pentru a afla dacă Washingtonul ar fi dispus să se angajeze în discuţii. Liderul de la Kremlin ar fi contactat Statele Unite prin canale indirecte, transmite Ultimelestiri.md cu referire la digi24.ro.
Sursele Bloomberg susţin că Putin „ar putea fi dispus să ia în considerare” renunţarea la insistenţa sa privind statutul de neutralitate pentru Ucraina şi chiar să renunţe în cele din urmă la opoziţia faţă de o eventuală aderare la NATO – a cărei ameninţare a fost o justificare centrală a Rusiei pentru invazie.
Vineri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a fost întrebat de reporteri despre această ştire şi, în special, dacă Moscova este într-adevăr pregătită să renunţe la condiţiile sale privind neutralitatea Ucrainei.
„Nu, aceasta este o relatare eronată. Nu corespunde absolut deloc realităţii”, a declarat Peskov.
Şi oficialii americani au declarat că nu sunt la curent cu presupusele propuneri pe care le-ar fi făcut Putin părţii americane, care ar putea fi un balon de încercare, şi au spus că nu văd niciun indiciu că liderul rus este serios în ceea ce priveşte căutarea unei modalităţi de a pune capăt războiului, care a intrat într-o situaţie de blocaj pe câmpul de luptă, ce se soldează cu multe victime, în timp ce conflictul se îndreaptă spre al treilea an.
Aluziile privind o disponibilitate a Moscovei pentru discuţii – chiar dacă nesincere – ar putea contribui la semănarea unor disensiuni în rândul aliaţilor Ucrainei, izolând Kievul şi subminând eforturile preşedintelui Vladimir Zelenski de a obţine sprijin pentru propria sa formulă de pace, care solicită retragerea completă a Rusiei, a comentat Bloomberg.
Persoanele apropiate Kremlinului au declarat pentru Bloomberg că semnalele au fost transmise oficialilor americani de rang înalt luna trecută prin intermediul unui intermediar pe care au refuzat să îl identifice. Potrivit acestora, Putin ar putea fi dispus să ia în considerare renunţarea la insistenţa privind statutul de neutralitate pentru Ucraina şi chiar să renunţe în cele din urmă la opoziţia faţă de o eventuală aderare la NATO. Dar acest lucru ar veni cu un preţ pe care Kievul l-a respins în mod categoric – acceptarea controlului Kremlinului asupra teritoriului pe care a ajuns să îl ocupe în ultimii ani, adică asupra a ceea ce reprezintă acum circa 18% din Ucraina, inclusiv teritorii confiscate după începutul invaziei sale de acum doi ani.
„Preşedintele Putin a declarat în numeroase rânduri că Rusia a fost, este şi va continua să fie deschisă pentru negocieri privind Ucraina”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, ca răspuns la o întrebare adresată de Bloomberg News. „Suntem hotărâţi să ne atingem obiectivele. Şi ar prefera să le finalizăm prin mijloace diplomatice. Dacă nu, operaţiunea militară va fi continuată până când ne vom atinge obiectivele”, a declarat Peskov pentru Bloomberg.
„Nu suntem la curent cu schimbările descrise în poziţia Rusiei”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Consiliului Naţional de Securitate al SUA, Adrienne Watson. „Va fi de competenţa Ucrainei să decidă dacă, când şi cum să negocieze cu Rusia”, a punctat ea.
În timp ce SUA sunt „întotdeauna deschise” la discuţii, „în acest moment, nu le văd”, a declarat secretarul de stat Antony Blinken la Forumul Economic Mondial din 17 ianuarie, când a fost întrebat despre perspectivele unui armistiţiu negociat pe termen lung. „Trebuie să existe o dorinţă din partea Rusiei de a se angaja, de a negocia cu bună-credinţă, pe baza principiilor de bază care au fost contestate prin agresiunea sa – integritatea teritorială, suveranitatea, independenţa”, a declarat Blinken.
În mod public, Putin nu a dat niciun indiciu că este dispus să se oprească la actualele linii de front. Kievul, susţinut de SUA şi de alţi aliaţi, afirmă că urmăreşte să recupereze toate teritoriile luate de forţele Moscovei, iar renunţarea la acest lucru ar fi dificil din punct de vedere politic pentru Zelenski. Dar, cu un ajutor vital de 110 miliarde de dolari din partea SUA şi a Uniunii Europene blocat în procesul de aprobare, perspectivele sunt incerte în ceea ce priveşte capacitatea Ucrainei de a continua lupta pe termen lung. Rusia, în schimb, şi-a mutat economia pe picior război şi a pregătit livrări de arme şi alte tipuri de sprijin din partea Iranului şi a Coreei de Nord.
„Este în beneficiul lor ca toată lumea să creadă că există un canal secundar şi că este atât de secret, încât nimeni nu-şi poate da seama, pentru că îi sperie foarte tare pe ucraineni”, a comentat Fiona Hill, fost înalt oficial al Casei Albe care s-a ocupat de Rusia. „Ruşii vor ca noi să creăm această idee – că există un canal de comunicare şi că totul depinde de SUA, astfel încât nimeni sau nimic altceva nu joacă un rol”, a adăugat ea. „Este o piesă clasică a ruşilor”, a comentat Hill.
Ideea că ar exista un canal secret secundar a circulat, de asemenea, în capitalele europene, deşi oficialii neagă că ar şti ceva despre el. „Am auzit aceste zvonuri şi nu ştiu ce să înţeleg din ele – dacă este vorba de a obţine câştiguri politice, de a fi percepuţi ca fiind moderaţi”, a declarat consilierul suedez pentru securitate naţională Henrik Landerholm într-un interviu acordat la Washington, unde se întâlnea cu omologul său american, Jake Sullivan.
„Putin ar fi, evident, destul de fericit dacă ar putea obţine un acord bazat pe câştigurile teritoriale actuale, ceea ce, bineînţeles, iese din discuţie pentru prietenii noştri ucraineni”, a comentat responsabilul suedez.
Şi The New York Times a relatat luna trecută că intermediarii au transmis oficialilor americani că Putin a indicat un interes pentru o încetare a focului care să îngheţe războiul de-a lungul liniilor actuale ale frontului.
În ultimul an au avut loc contacte informale care au implicat intermediari americani şi ruşi, în încercarea de a explora perspectivele unor discuţii de pace. Aceste aşa-numite iniţiative de tip canal secundar implică, de obicei, persoane fără funcţii oficiale, ceea ce permite guvernelor lor să nege orice rol în discuţii, fiind în acelaşi timp informate despre ceea ce se spune. Cu toate acestea, nu este clar dacă în prezent sunt în curs de desfăşurare eforturi semnificative, a scris Bloomberg.
Fiodor Lukianov, preşedintele Consiliului pentru Politică Externă şi de Apărare de la Moscova, un organism pro-Kremlin, a declarat că orice acord care ar oficializa controlul rusesc asupra teritoriilor ocupate „ar echivala cu crearea unui nou sistem de securitate în Europa, ceea ce a fost, într-adevăr, obiectivul principal al lui Putin de la început.
Dar nu există acum semne că cineva este pregătit pentru asta”, a adăugat el. Oficialii americani au declarat în mod constant că nu au văzut niciun indiciu că Rusia este pregătită pentru discuţii serioase. Dar, după ce contraofensiva Ucrainei de anul trecut – susţinută de zeci de miliarde de dolari în arme şi sprijin aliat – nu a reuşit să aducă câştiguri majore, speranţele de a împinge trupele ruseşti înapoi se estompează.
Citește articolul întreg pe digi24.ro.
