S-a născut la 30 aprilie 1949 în comuna Cornova, fostul ținut al Orheiului (azi, municipiul Ungheni), în familia lui Alexei și a Ninei (născută Roșca) Șoimaru. Primele studii le-a făcut la școala de opt ani din satul natal (1956-1964), după care a fost acceptat la Tehnicumul Electromecanic (azi, Centrul de Excelență în Energetică și Electronică) din Chișinău (1964-1967), pe care l-a absolvit cu mențiune, la specialitatea „Contabilitatea în industrie”, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldpres.md.
Și-a continuat studiile (1967-1971) la Facultatea de Economie a Institutului Politehnic din Chișinău (astăzi, Universitatea Tehnică a Moldovei). În 1973 devine doctorand la Institutul de Finanțe și Economie din Leningrad (Sankt Petersburg), la specialitatea „Economia și organizarea muncii”, susținând, în 1978, teza „Prognozarea productivității muncii în industria RSS Moldovenească”. Obține titlul științifico-didactic de conferențiar universitar (1982).
Potrivit Calendarului Național, Vasile Șoimaru și-a început activitatea didactică la Institutul Politehnic din Chișinău (la Catedra de economia muncii) în calitate de asistent universitar (1971-1973). În perioada 1977-1990 a exercitat funcțiile de lector, lector superior, conferențiar universitar, prodecan la Facultatea de Economie a Universității de Stat din Moldova. În anii 1991-1994 este vicerector al Academiei de Studii Economice din Moldova (ASEM), fondată de către profesorul Paul Bran.
În iulie 1994, în urma unui proces politic, Paul Bran și Vasile Șoimaru au fost destituiți. Va reveni la ASEM în 2002, în calitate de conferențiar universitar la Catedra de management social a Facultății Economie Generală și Drept, activând până în 2010. Preocupările sale științifice, legate de managementul productivității muncii și de dezvoltarea regională, și-au găsit reflectare în publicațiile: „Productivitatea muncii în industrie” (1982), „Prognozarea social-economică a dezvoltării regionale” (1987), „Productivitatea muncii și progresul tehnico-științific” (1987), „Managementul afacerilor mici și mijlocii” (1993).
Vasile Șoimaru s-a manifestat și ca un apreciat publicist, scriind articole și studii pentru numeroase ediții periodice din țară și din străinătate, iar adevăratul său debut editorial îl constituie, potrivit afirmațiilor proprii, volumul de publicistică economică și social-politică „Căderea premierilor” (1999). Este autorul sau coautorul mai multor lucrări: „Neamul Șoimăreștilor: 500 de ani de istorie” (coautor, 2003), „Românii din jurul României în imagini” (2008), „Cotul Donului 1942: eroism, jertfă, trădare” (autor al proiectului, coautor, coordonator și imagini, 2012), „Mihail Sadoveanu, «Fiul țărăncii» din Verșeni” (coautor, 2015), „Ansamblul Folcloric HORA: 50 de ani de istorie în imagini” (2015), „25 de poeme în imagini” (2016), „Paul Bran – personalitate marcantă a științei românești: la 80 de ani de la nașterea marelui economist” (coautor, 2020) ș.a. Un loc aparte ocupă monografia lui Vasile Șoimaru „Românii din jurul României” (2014), care dezvăluie existența unei românimi statornicite în afara granițelor actuale ale României în o mie de imagini. Lucrarea etnofotografică a fost apreciată cu Marele Premiu „Coresi” la Salonul Internațional de Carte din Chișinău (2014) și cu Premiul „H. H. Stahl” acordat de Academia Română (2015).
A coordonat editarea mai multor volume, printre care: „Miroslăvești prin ochiul timpului nostru: Album monografic cu tematică cultural-spirituală, prilejuit de împlinirea a 585 de ani de la prima atestare documentară a satului Miroslăvești și 150 de ani de la înființarea comunei cu același nume” de Gh. Pârlea (2014); „«Operațiunea Română» din RASS Moldovenească în Marea Teroare stalinistă:1937-1938” (lucrare îngrijită de M. Tașcă, 2014); „Raptul Basarabiei, Nordului Bucovinei și Ținutului Herța din 28 iunie 1940”: materialele Conferinței științifice internaționale „75 de ani de la anexarea de către URSS a Basarabiei, Nordului Bucovinei și Ţinutului Herța – 28 iunie 1940”, Chișinău, 12-13 iunie 2015 (text îngrijit de M. Tașcă, I. Popa și A. Petrencu); „Dezrobirea Basarabiei: 22 iunie 1941 – 23 august 1944” (lucrare îngrijită de M. Tașcă, 2016); „Versuri” de A. Mateevici (ed. a doua, 2017); „Ninge aspru la Cotul Donului” de I. Iachim (2017); „Iubirea de Viață, Țară, Baștină și Neam” de I. Perciun (2018); „Basarabia în epoca renașterii naționale: 1917-1918: Fenomene politice. Instituții. Personalități” de V. Popovschi (2018) ș.a.
S-a afirmat ca un pasionat de arta fotografică în timpul unei vizite de documentare la Universitatea din Omaha, SUA (1994), iar prima sa cea mai reușită fotografie este un răsărit de soare (1996). În 2002 a debutat la Chișinău cu expoziția „De la Columna lui Traian la Valul lui Traian”, în 2004 apare și primul său album editat „Poeme în imagini”.
Timp de două decenii a organizat numeroase expoziții foto: la Chișinău, Ungheni, Cernăuți, București, Alba Iulia, Fălticeni, Praga, Gyula (Ungaria), Uzdin (Voivodina, Serbia), Skopje (Macedonia) etc. Creațiile sale fotografice sunt reproduse în periodice și în resurse electronice din Republica Moldova, România, Ucraina, Bulgaria, Serbia, Franța, Germania, Canada, SUA etc.
A fost ales deputat în primul Parlament al Republicii Moldova (1990-1994), pe lista Frontului Popular din Moldova. Se regăsește printre deputații care au adoptat și au semnat Declarația de independență (1991). Între anii 1995 și 1998 a fost consultant în grupul parlamentar de opoziție „Blocul Țăranilor și Intelectualilor”.
Ulterior, a avut un mandat de deputat (1998-2001) din partea Partidului Forțelor Democratice. În 2021 accede a treia oară în Parlament, pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate, fără a fi membru de partid. Este președinte al Asociației Economiștilor din Moldova (1998-2001).
A fost distins cu diverse premii literare în R. Moldova și România. Vasile Șoimaru a refuzat mai multe distincții de stat: Medalia „Meritul Civic” (în 1996), „Ordinul de Onoare” (în 2011) și „Ordinul Republicii” (în 2013).
