Potrivit Curții de Conturi, întreprinderile de stat și societățile comerciale cu capital de stat gestionează active și resurse financiare de miliarde de lei și activează în domenii strategice, precum energia, transporturile, telecomunicațiile și infrastructura, motiv pentru care modul în care sunt administrate influențează direct eficiența utilizării banului public și calitatea serviciilor oferite cetățenilor, transmite Ultimelestiri.md.
Datele oficiale arată că, la 1 ianuarie 2025, autoritățile administrației publice centrale administrau 224 de entități economice, dintre care 161 de întreprinderi de stat și 63 de societăți comerciale cu capital de stat. Alte 669 de întreprinderi municipale și societăți comerciale erau gestionate de autoritățile administrației publice locale.
Curtea de Conturi subliniază că legislația obligă aceste entități să efectueze anual un audit extern independent și să publice rapoartele de audit pe paginile lor oficiale. Cu toate acestea, dintre cele 116 întreprinderi de stat și 31 de societăți pe acțiuni cu capital integral sau majoritar de stat evaluate în cadrul misiunilor de audit, doar 11 aveau publicate rapoartele de audit extern independent. Potrivit instituției, această situație denotă un nivel redus de respectare a cerințelor legale privind transparența și limitează accesul publicului la informații despre performanța și gestiunea financiară a acestor entități.
În perioada 2023-2026, Curtea de Conturi a desfășurat audituri la mai multe întreprinderi și societăți comerciale cu capital de stat, inclusiv la CET-Nord, Moldtelecom, Furnizarea Energiei Electrice Nord, Energocom, Arena Națională, precum și asupra parteneriatelor public-private din cadrul Loteriei Naționale a Moldovei, utilizării fondurilor pentru drumurile publice naționale și gestionării patrimoniului Zonelor Economice Libere.
Potrivit raportului, auditurile au evidențiat deficiențe privind administrarea patrimoniului public, planificarea și monitorizarea activității economico-financiare, funcționarea mecanismelor de control intern managerial, transparența proceselor decizionale, gestionarea investițiilor, monitorizarea indicatorilor de performanță și exercitarea atribuțiilor de către organele de conducere și supraveghere.
Un audit al performanței, aprobat în 2025, a analizat modul în care statul își exercită rolul de proprietar prin reprezentanții desemnați în organele de conducere și control ale întreprinderilor cu capital majoritar de stat. Deși Curtea de Conturi constată progrese în dezvoltarea cadrului normativ și instituțional, aceasta apreciază că măsurile adoptate până acum nu sunt suficiente pentru a asigura o administrare performantă și durabilă a acestor entități.
Printre principalele probleme identificate se numără reglementarea fragmentară a responsabilităților fondatorilor și ale organelor de conducere și control, lipsa unei abordări unitare privind reorganizarea și dezvoltarea întreprinderilor de stat, precum și implementarea neuniformă a principiilor moderne de guvernanță corporativă.
Auditul a mai relevat că procesul de selectare și evaluare a reprezentanților statului în consiliile de administrație utilizează criterii generale, care nu reflectă întotdeauna specificul fiecărei entități. Totodată, evaluarea performanței membrilor organelor de conducere este aplicată cu întârzieri, iar sistemul de remunerare nu este suficient corelat cu responsabilitățile și rezultatele obținute.
De asemenea, Curtea de Conturi a identificat deficiențe privind uniformitatea raportării performanței întreprinderilor, calitatea informațiilor prezentate și valorificarea acestora în procesul de luare a deciziilor, ceea ce limitează posibilitatea intervențiilor timpurii în cazul entităților cu rezultate slabe.
În concluzie, instituția apreciază că actualul model de guvernanță corporativă nu garantează încă o administrare performantă a întreprinderilor și societăților comerciale cu capital majoritar de stat. În acest context, Curtea de Conturi a formulat recomandări adresate Parlamentului, Guvernului, Agenției Proprietății Publice și autorităților fondatoare, care vizează consolidarea cadrului normativ, profesionalizarea organelor de conducere, eficientizarea mecanismelor de monitorizare și sporirea transparenței și responsabilității în administrarea patrimoniului public.
