Legea va merge acum la președintele pro-european al Georgiei, Salome Zourabichvili, care foarte probabil își va folosi dreptul de veto pentru a respinge actul legislativ. Însă parlamentul georgian poate trece peste votul de veto al lui Zourabichvili prin organizarea unui vot suplimentar asupra proiectului, transmite Ultimelestiri.md cu referire la hotnews.ro.
Proiectul de lege a provocat mitinguri masive ale opoziției, dintre care unele au fost reprimate. Protestatarii, care demonstrează de la începutul lunii aprilie, au poreclit-o „legea rusă”, deoarece imită legislația folosită de Kremlin pentru suprima vocile disidente.
„Această lege înseamnă că nu vom adera la Europa”, a declarat luni pentru AFP Mariam Kalandadze, o protestatară în vârstă de 22 de ani, deși „este ceva ce mi-am dorit întotdeauna”, a adăugat tânăra.
Zeci de mii de persoane au manifestat duminică, unele dintre ele rămânând peste noapte pentru a-i împiedica pe deputați să intre în parlament. Mitingurile au avut loc într-un climat de tensiune, autoritățile avertizând că vor aresta pe oricine va bloca Parlamentul.
Încă de la început, mișcarea de protest a fost condusă de persoane sub 30 de ani. Dar mulți spun că și cei mai bătrâni sunt convinși că nu este o lege bună.
„Întotdeauna am știut că facem parte din Europa. Fiecare generație știe acest lucru”, a declarat zilele trecute Arciil Svanidze, un manifestant în vârstă de 26 de ani, care era mândru să spună că tatăl său a rămas să protesteze aproape toată noaptea.
Uniunea Europeană, care în decembrie anul trecut a acordat Georgiei statutul de țară candidată la aderare, a salutat „angajamentul impresionant” al georgienilor față de integrarea europeană și a îndemnat Tbilisi să investigheze rapoartele privind violențele împotriva manifestanților.
„Condamnăm cu fermitate actele de intimidare, amenințările și atacurile fizice”, a declarat luni Peter Stano, un purtător de cuvânt al serviciului diplomatic al UE.
Ce prevede „legea rusă” contestată vehement de georgienii pro-europeni
Legea impune ca orice ONG sau organizație media care primește mai mult de 20% din finanțare din străinătate să se înregistreze ca „organizație care urmărește interesele unei puteri străine”.
Guvernul condus de premierul Irakli Kobahidze susține că această măsură este menită să forțeze organizațiile să fie mai „transparente” în ceea ce privește finanțarea lor.
Nikoloz Samharadze, membru al partidului de guvernământ Visul Georgian, a declarat că proiectul de lege nu are „nimic de-a face” cu legea rusă denigrată și și-a reafirmat angajamentul față de aderarea la UE. Legea a fost deja aprobată în două lecturi, ambele soldate cu proteste pe scară largă.
Partidul de guvernământ a încercat deja să adopte această lege în 2023, dar a renunțat în cele din urmă din cauza mitingurilor masive ale opoziției.
Bidzina Ivanișvili, un om de afaceri bogat perceput ca liderul din umbră al Georgiei, vede ONG-urile ca pe un inamic din interior în slujba puterilor străine. El a fost prim-ministru între 2012 și 2013 și este în prezent președinte de onoare al Visului Georgian, partid pe care l-a fondat.
El este suspectat că are afinități cu Federația Rusă, țara în care și-a făcut averea.
