Mai exact, la sfârșitul lunii aprilie, Parlamentul a aprobat un proiect de lege prin care sunt eliminate facilitățile fiscale acordate anterior regiunii transnistrene. Până acum, companiile din regiune nu achitau în bugetul național taxe vamale, TVA și accize pentru importul de mărfuri. În 2024, Chișinăul a obligat businessul transnistrean să achite taxe vamale, iar noile modificări prevăd extinderea obligațiilor fiscale și asupra TVA-ului și accizelor, transmite Ultimelestiri.md cu referire la newsmaker.md.
Potrivit proiectului promovat de PAS, banii colectați din aceste taxe vor fi direcționați către Fondul de Convergență, creat pentru finanțarea proiectelor destinate regiunii transnistrene și apropierii celor două maluri ale Nistrului. Fondul urmează să fie alimentat atât din bugetul de stat, cât și din donațiile partenerilor externi.
Totuși, înainte de adoptarea finală, deputații au modificat proiectul inițial. Astfel, TVA-ul pentru gazele livrate în regiunea transnistreană, care urma să fie introdus din 1 iunie 2026, va fi aplicat abia din ianuarie 2027, iar cota exactă urmează să fie stabilită de Guvern. O abordare similară este analizată și pentru energia electrică de echilibrare. În cazul altor produse, TVA-ul și accizele vor fi introduse treptat, primele vizate fiind alcoolul și produsele din tutun.
Deputatul Radu Marian a declarat că amendamentele au fost operate pentru a oferi „mai multă flexibilitate” în relația cu regiunea transnistreană.
Inițiativa Chișinăului a fost criticată dur la Tiraspol. Autoritățile de facto susțin că măsurile nu au fost discutate cu reprezentanții regiunii și acuză Chișinăul că încearcă să impună „taxe abuzive” populației și economiei transnistrene.
Potrivit administrației separatiste, introducerea TVA-ului și a accizelor ar putea provoca o criză economică și umanitară în regiune.
Fostul „deputat” transnistrean și analist politic Anatoli Dirun consideră însă că nu va exista „o catastrofă”, deși admite că efecte negative vor exista. El afirmă că Tiraspolul păstrează încă anumite „pârghii de presiune” în relația cu Chișinăul.
Unul dintre principalele argumente invocate de Tiraspol este riscul dublei impozitări, întrucât întreprinderile din regiune ar putea ajunge să plătească taxe atât administrației de facto, cât și autorităților constituționale de la Chișinău.
Expertul economic Veaceslav Ioniță consideră însă că acest risc este exagerat, deoarece povara fiscală pe malul stâng este mult mai redusă decât în restul R. Moldova.
„Dacă în R. Moldova veniturile bugetare constituie aproximativ 35% din PIB, atunci pe malul stâng, aproximativ 20%. În plus, în regiune lipsește TVA-ul, principala sursă de venit a bugetului Moldovei”, a explicat expertul.
Potrivit lui Ioniță, noile taxe vor afecta în primul rând populația din regiune prin creșterea prețurilor, în special la alcool și produse din tutun.
Subiectul controlului asupra banilor colectați prin Fondul de Convergență a fost abordat și de liderul regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, care a declarat că Tiraspolul dorește să dețină controlul asupra utilizării acestor resurse.
„Asupra banilor trebuie să existe control, și într-o măsură mai mare al nostru, deoarece aceștia sunt banii noștri”, a afirmat Krasnoselski.
Economistul și comentatorul politic Victor Ciobanu susține că introducerea taxelor va elimina avantajele concurențiale de care beneficiau până acum întreprinderile din Transnistria.
„Întreprinderile din Transnistria făceau dumping pe piață. Acum condițiile vor deveni egale pentru cele două maluri”, a declarat expertul.
Experții atrag atenția că economia regiunii transnistrene traversează deja o perioadă dificilă, după mai multe crize energetice și probleme legate de aprovizionarea cu gaze. Potrivit datelor prezentate de Veaceslav Ioniță, în 2025 PIB-ul de pe malul stâng a scăzut cu cel puțin 18%, cel mai mare declin din ultimii 25 de ani.
Diferențele economice dintre cele două maluri sunt vizibile și la nivelul salariilor. Dacă pe malul drept salariul mediu a ajuns la aproximativ 15.700 de lei, pe malul stâng acesta este de circa 7.800 de lei, adică de două ori mai mic.
Totodată, inflația din regiune este mai ridicată, iar introducerea noilor taxe ar putea accentua presiunile asupra prețurilor.
