Constatările se regăsesc în Raportul de audit al conformității asupra managementului datoriei de stat, garanțiilor de stat și recreditării de stat în anul 2025, publicat de Curtea de Conturi, transmite Ultimelestiri.md.
Potrivit raportului, gestionarea datoriei și a garanțiilor de stat are un interes public major, deoarece influențează nivelul de îndatorare al țării, presiunea fiscală asupra contribuabililor și capacitatea statului de a finanța politici publice esențiale.
Conform datelor raportate de Ministerul Finanțelor, soldul datoriei sectorului public a ajuns, la sfârșitul anului 2025, la 138,5 miliarde de lei, în creștere cu aproximativ 12,9 miliarde de lei față de anul precedent. Ponderea datoriei sectorului public în PIB a fost de 39,2%, cu 0,4 puncte procentuale mai mult decât în 2024.
Curtea de Conturi precizează că Republica Moldova se menține sub plafonul de 60% din PIB stabilit prin Tratatul de la Maastricht, însă auditul arată o creștere continuă a datoriei de stat în ultimii cinci ani și necesitatea unei monitorizări stricte, prin politici prudente, pentru menținerea sustenabilității financiare pe termen mediu și lung.
La sfârșitul anului 2025, datoria de stat a constituit 132,8 miliarde de lei, fiind cu 11,4 miliarde de lei mai mare decât în anul precedent. Din această sumă, 52,0 miliarde de lei reprezintă datoria de stat internă, iar 80,8 miliarde de lei – datoria de stat externă.
Auditul evidențiază și creșterea datoriei de stat pe cap de locuitor. Indicatorul a urcat de la 29,6 mii de lei în 2021 la 55,8 mii de lei în 2025.
În anul 2025 au fost negociate și semnate 11 acorduri noi de finanțare și un acord de majorare a unui împrumut contractat anterior, în valoare totală de aproximativ 2,0 miliarde de euro.
Totodată, au fost debursate împrumuturi externe de stat în sumă de 12,2 miliarde de lei. Din această sumă, 9,3 miliarde de lei au fost destinate susținerii bugetului de stat, iar 2,9 miliarde de lei – finanțării proiectelor investiționale.
Curtea de Conturi constată o schimbare importantă a priorităților în utilizarea finanțărilor externe. Potrivit auditorilor, resursele sunt orientate preponderent spre susținerea bugetului de stat, în detrimentul investițiilor.
Auditorii avertizează că această tendință riscă să transforme datoria externă dintr-un instrument de creștere economică într-un mecanism de susținere a consumului public. Acest lucru poate afecta capacitatea viitoare de deservire a datoriei și realizarea obiectivelor Strategiei naționale de dezvoltare „Moldova Europeană 2030”.
Pentru implementarea proiectelor finanțate din surse externe au fost recreditate împrumuturi în valoare de aproximativ 2,3 miliarde de lei, iar beneficiarii recreditați au restituit circa 6,9 miliarde de lei.
Cu toate acestea, la sfârșitul anului 2025, soldul datoriei beneficiarilor recreditați era de aproximativ 8,5 miliarde de lei. Din această sumă, 146,2 milioane de lei reprezentau datorii cu termenul de achitare expirat.
Soldul garanțiilor de stat a constituit aproximativ 6,5 miliarde de lei. Din această sumă, 4,5 miliarde de lei reprezintă garanții acordate în cadrul Programului de stat „Prima Casă”, iar 2,0 miliarde de lei sunt aferente împrumutului extern contractat de SA „Energocom” de la BERD pentru Proiectul „Consolidarea securității energetice a Republicii Moldova”.
Pe parcursul anului 2025 nu au fost activate garanții de stat noi, iar soldul garanțiilor activate și nerecuperate s-a diminuat până la 0,35 milioane de lei.
Pentru serviciul datoriei de stat au fost utilizate aproximativ 4,3 miliarde de lei, dintre care 2,5 miliarde de lei pentru datoria internă și 1,8 miliarde de lei pentru datoria externă.
Deși cheltuielile pentru serviciul datoriei au, în ansamblu, o tendință de diminuare, Curtea de Conturi constată că datoria de stat internă rămâne considerabil mai costisitoare decât cea externă și exercită o presiune constantă asupra bugetului de stat.
Auditul a identificat și devieri de la plafoanele legale aferente datoriei de stat externe și de la intervalele-țintă stabilite în Programul „Managementul datoriei pe termen mediu”. Potrivit Curții de Conturi, aceste abateri au fost generate, în principal, de factori externi independenți de acțiunile Ministerului Finanțelor, inclusiv fluctuațiile semnificative ale cursului valutar și dependența sporită de finanțarea pe termen scurt, care impune refinanțări frecvente și amplifică riscurile bugetare.
O altă problemă importantă semnalată de audit vizează recuperarea redusă a creanțelor de la băncile aflate în proces de lichidare.
În anul 2025, diminuarea soldului datoriei acestor bănci s-a produs preponderent ca urmare a anulării creanțelor după radierea unei instituții bancare din Registrul de stat al persoanelor juridice, în timp ce încasările efective au fost de doar 65,45 milioane de lei.
La 31 decembrie 2025, soldul creanțelor băncilor aflate în lichidare față de Ministerul Finanțelor era de 11,2 miliarde de lei. Din totalul creanței aferente Băncii de Economii, în sumă de 7,6 miliarde de lei, suma de 5,3 miliarde de lei a fost cesionată către Ministerul Finanțelor în baza contractului de cesiune a creanței din 4 iunie 2025.
Curtea de Conturi atrage atenția și asupra caracterului repetitiv al anulării datoriilor istorice ale debitorilor garantați, ca urmare a radierii acestora din Registrul de stat al persoanelor juridice. În perioada 2023-2025, valoarea totală a datoriilor istorice anulate în astfel de situații a depășit 458,5 milioane de lei.
Constatări similare au fost identificate și în cazul beneficiarilor recreditați. Auditul arată că diminuarea datoriei acestora a fost influențată inclusiv de anularea obligațiilor, reeșalonarea termenelor de plată și încetarea proceselor de insolvabilitate, nu doar de rambursări efective.
În acest context, auditorii evidențiază situația critică a Întreprinderii de Stat Calea Ferată, a cărei datorie a fost reeșalonată prin opt amendamente succesive, fără ca aceste măsuri să ducă la stabilizarea financiară a întreprinderii.
Deși Ministerul Finanțelor, prin intermediul Serviciului Fiscal de Stat, aplică măsuri de executare silită pentru recuperarea datoriilor restante, rezultatele rămân modeste. În anul 2025 au fost recuperate doar 1,2 milioane de lei, față de 1,8 milioane de lei în anul precedent.
Curtea de Conturi avertizează că nerecuperarea datoriilor restante ale beneficiarilor recreditați și ale debitorilor garantați nu eliberează statul de obligația de a-și onora angajamentele aferente împrumuturilor externe contractate.
Aceste obligații sunt acoperite din bugetul de stat și pot genera presiuni suplimentare asupra finanțelor publice, afectând sustenabilitatea fiscală pe termen lung.
