Ioniță a explicat că Guvernul contractează împrumuturi pentru investiții majore, cum ar fi drumurile și podurile, dar și pentru a face față unor situații de criză, precum pandemia COVID-19 sau criza energetică. Potrivit expertului, împrumuturile pentru investiții sunt benefice, deoarece costurile proiectelor cresc în timp din cauza inflației. Astfel, realizarea unor proiecte mai devreme ajută la economisirea resurselor, transmite Ultimelestiri.md.
În același timp, măsurile luate în perioade de criză, precum sprijinul acordat populației pentru plata facturilor la energie, au fost acoperite în mare parte prin granturi europene, nu prin împrumuturi.
„Deși suma totală a datoriei este în creștere, raportul său față de PIB rămâne la un nivel moderat, situându-se în jur de 35 – 36%. Acest nivel este mult sub maximul istoric de 83% din PIB, înregistrat în 1998, și este considerabil mai mic decât media europeană, unde datoria publică ajunge, în multe țări, la 100% din PIB”, explică Veaceslav Ioniță.
Expertul menționează că costul împrumuturilor pentru R. Moldova a scăzut în ultimii ani. Dacă în perioadele de criză dobânda a fost de 5% anual, în prezent aceasta a coborât la 3,6%, iar tendința este de scădere spre 2,5%.
Potrivit expertului, R. Moldova nu se confruntă cu o criză a datoriei publice, iar împrumuturile contractate pentru investiții sunt eficiente pe termen lung. Guvernul trebuie însă să mențină un echilibru între nevoia de finanțare a proiectelor de dezvoltare și sustenabilitatea fiscală, pentru a evita supraîndatorarea țării.
