Deși intenția susținerii produselor moldovenești este lăudabilă și necesară, în cazul de față aceasta are o problemă – se bazează pe un mit și de fapt induce în eroare consumatorii, transmite Ultimelestiri.md cu referire la Mold-street.com.
Promovarea și susținerea produselor locale, un deziderat politic
Promovarea și susținerea produselor locale este un deziderat care poate aduce nu doar câștiguri economice suplimentare pentru țară, dar și rating-uri de popularitate pentru politicieni.
Respectiv, de-a lungul timpului guvernările și politicienii au pedalat pe această formulă ori de câte ori au avut ocazia. Cea mai notorie din ultimii ani rămâne probabil prevederea ce impunea comercianții să asigure cota de 50% din raft pentru produsele autohtone.
Asta chiar dacă din start era clar că această prevedere contravine angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova și violează principiul fundamental din domeniul comerțului internațional. De altfel, în cele din urmă norma dată a fost abrogată în anul 2022.
Campania lui Alaiba, bazată pe criterii eronate
Luna trecută MDED prin intermediul ministrului Alaiba a lansat o companie (promovată intens de mai mulţi membri ai partidului de guvernare) de susținere a produselor locale prin presupusa oferire a unui instrument de identificare precisă a acestora.
Potrivit MDED, „dacă fiecare dintre noi ar investi câte 200 lei/lună în produse moldovenești, în locul celor de import, aceasta ar aduce plus 6 miliarde lei în economia noastră".
"Ce înseamnă asta? O creștere adiționala a PIB de 1%, atunci când 2,5 milioane de cetățeni aleg să cumpere local. Spre asta tindem! Alegând autohton contribuim la dezvoltarea economică locală, susținem antreprenorii și deschidem noi oportunități. De la produse alimentare, la cele neperisabile, încurajez pe toți să aleagă local. Avem de unde alege, la foarte multe categorii”, susţine MDED.
Instrumentul de identificare a produselor moldovenești propus de MDED consumatorilor este prin intermediul prefixelor codurilor de țară ale codurilor de bare ale produselor. Prefixul pentru Republica Moldova ale codurilor de bare este 484, respectiv MDED îndeamnă consumatorii să aleagă produsele locale orientându-se după codul 484 a primelor 3 cifre a codului de bare ale produselor.
De ce prefixele codurilor de țară ale codurilor de bare NU arată originea țării produselor
Codurile de țară ale codurilor de bare (denumite și prefixe ale codurilor de țară sau coduri de țară GS1) sunt primele câteva cifre ale unui număr de cod de bare atribuit de GS1 – aceste cifre variază în funcție de țara și de biroul GS1 în care a fost emis codul de bare.
GS1 este o organizație fără scop lucrativ care dezvoltă și menține standarde globale pentru comunicarea de afaceri.
Codul de bare este un astfel de standard dezvoltat de GS1, care a fost introdus în 1974. Numerele de coduri de bare care încep cu coduri de țară atribuite în mod specific sunt numerele de coduri de bare care provin direct de la GS1 într-o anumită țară SAU sunt emise de o agenție oficială de standardizare din țara respectivă.
Toate codurile de bare și sistemele de coduri de bare sunt concepute pentru utilizare internațională, astfel încât NU există practic nicio restricție bazată pe țara de origine la nivel mondial.
După cum aflăm chiar de pe o pagină specializată dedicată codurilor de bare, mulți oameni cred în mod eronat că primele câteva cifre ale numerelor codurilor de bare indică țara de origine a produsului.
Cu toate acestea, numărul codului de bare NU SPUNE NIMIC CU EXACTITATE DESPRE ȚARA DE ORIGINE A PRODUSULUI!
Singurul lucru pe care îl indică aceste prime câteva cifre este țara de origine a numărului de cod de bare în sine. Deci, în realitate, produsele care provin din orice țară specifică pot avea orice număr de cod de bare pe ele. Tot aceeași sursă menționează clar că mitul conform căruia numărul codului de bare indică țara de origine a produsului este un unul vechi, care a fost demitizat în totalitate.
Rețelele de supermarkete pline de produse de import cu codul de țară 484
Dincolo de mențiunile din site-urile de specialitate despre codurile de bare care indică fără dubiu că codurile de țară din codurile de bare NU trebuie confundate cu țara de origine a produsului, această ipoteză poate fi ușor testată printr-o vizită la magazin și o analiză mai atentă a produselor.
Produse agroalimentare de import cu cod de bare moldovenesc
Mold-Street.com a efectuat o vizită în una din rețelele de retail din capitală unde am putut descoperi fără mare efort o sumedenie de produse de import, care au indicat pe codul de bare al produsului codul atribuit Republicii Moldova.
Stafide din Chile, Migdale din SUA, Orez din Bulgaria, Crupe de porumb din Ucraina sau Bicarbonat de sodiu din Turcia – sunt câteva exemple de produse descoperite ce au o trăsătură comună – codul de bare conține codul de țară 484 al Republicii Moldova.
Este evident că dacă consumatorii ar urma îndemnul MDED de a cumpăra produse locale după codul 484, aceștia ar fi în situația de a cumpăra inclusiv produse de import.
Orientarea după prefixul codului de bare poate fi în defavoarea micilor producători
De altfel, de-a lungul timpului în diferite colțuri ale lumii au existat diferite campanii de a susține sau boicota produsele din anumite țări în baza prefixelor codurilor de bare.
Dar după cum relevă o analiză de pe pagina https://barcodelive.org/, singurele informații pe care le pot furniza primele câteva cifre ale unui cod de bare sunt informații despre sursa acestuia, dar nu și despre locul de unde provine produsul.
Mai mult decât atât, analiza respectivă atenționează asupra faptului că „dacă vă bazați decizia de a cumpăra un produs pe primele câteva cifre ale codului de bare, riscați să patronați doar francizele naționale gigantice și să ignorați micile afaceri locale”.
Analiza enunță că multe întreprinderi noi și mici din comunitate se extind, se dezvoltă și își produc bunurile acolo, dar își cumpără codurile de bare de la un furnizor din altă țară, astfel că „multe dintre micile întreprinderi regionale din zona dvs. utilizează coduri de bare care au fost dezvoltate într-o altă țară”.
Concluzia analizei este că uneori, poate fi dificil de determinat "țara de origine" a unui produs, dar „dacă doriți să sprijiniți întreprinderile locale, nu vă bazați pe țara de origine prin codul de bare”.
Citiți cu atenție informaţia de pe restul ambalajului!
La întrebarea "puteți determina țara de origine după codul de bare?", răspunsul este NU. În schimb, pentru informații în acest sens, citiți cu atenție restul ambalajului.
Așadar, după cum arată informațiile explicative de pe site-urile internaționale specializate, dar și realitatea testată practic în magazinele moldovenești, prefixul 484 din codul de bare atribuit Republicii Moldova nu poate fi luat drept indicator de determinare a țării de origine a produsului.
În aceste condiții, campania lansată de MDED de susținere a consumului local de produse nu are cum avea sorți de izbândă și poate doar să inducă în eroare consumatorii. În același timp, este clar că susținerea și promovarea produselor autohtone rămâne un fapt absolut necesar. În acest sens, încurajăm Ministerul Dezvoltării Economice să nu se descurajeze în acest deziderat, însă dincolo de intențiile nobile, să vină pe viitor și cu instrumente care să ajute produsele locale.
Un comentariu
Pingback: Alaiba și-a recunoscut greșeala: Cerem scuze de la consumatori - Ultimele ştiri din Moldova