Potrivit expertului economic de la Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Stanislav Ghilețchi, un alt criteriu care va fi critic pentru viteza negocierilor de aderare va fi cel economic, transmite Ultimelestiri.md cu referire la Ipn.md.
Produsul Intern Brut
Potrivit expertului, pentru a estima nivelul de creștere economică pe care trebuie să îl aibă R. Moldova pentru a adera la UE, este esențial pentru a analiza exemplele recente de țări care au trecut prin acest proces, iar cele mai relevante sunt România și Bulgaria.
„Când Bulgaria și România au început negocierile de aderare în anul 2000, în mediu, produsul intern brut pe cap de locuitor era de aproximativ 9.7% din PIB-ul pe cap de locuitor din UE. Când România și Bulgaria au aderat la UE, în anul 2007, în mediu PIB-ul pe cap de locuitor ca procent din PIB-ul pe cap de locuitor din UE era 17.5% pentru Bulgaria și 24.9% pentru România. În 2022, PIB-ul pe cap de locuitor al R. Moldova a fost de 15% din PIB-ul pe cap de locuitor din UE. Astfel, ca punct de pornire, stăm mai bine decât România și Bulgaria, iar nivelul actual înregistrat justifică și confirmă faptul că este momentul potrivit pentru lansarea negocierilor”, a constatat expertul.
Cu toate acestea, dacă economia R. Moldova ar continua să crească cu o rată de 4% anual, iar economia UE – cu o rată de 1.5% anual, acest lucru nu ar fi suficient ca R. Moldova să ajungă la nivelul României și Bulgariei ca pondere din PIB pe cap de locuitor din UE, până în anul 2030.
Potrivit expertului, pentru ca acest lucru să se realizeze, economia Moldovei ar trebui să crească cu 6% anual, ceea ce este cu 50% mai mult ca media din ultimii 10 ani. Astfel, cumulativ între 2023 și 2030 economia Moldovei ar trebuie să adauge 13 miliarde dolari americani în plus, față de scenariul în care economia ar crește cu doar 4% anual – iar convergența nu ar avea loc.
Comerțul extern
„Exporturile către Uniunea Europeană sunt vitale pentru economia Moldovei, reprezentând, în mediu, 64% din totalul exporturilor R. Moldova. UE deja a devenit cel mai important partener comercial al Moldovei. În comparație cu anul 2021, în anul 2022 exporturile din R. Moldova către Uniunea Europeană au crescut de la 1,9 miliarde dolari americani până la 2,5 miliarde în 2022. Acest lucru subliniază dependența Moldovei de piața UE ca principală destinație pentru produsele sale, dar și oportunitățile oferite de accesul la una dintre cele mai puternice piețe din lume. Exporturile României la momentul demarării negocierilor de aderare cu UE reprezentau aproximativ 65.5%”, a explicat Stanislav Ghilețchi.
Datoria publică
Expertul a menționat că un nivel înalt al datoriei publice poate indica riscuri pentru stabilitatea economică și financiară a unei țări, care se pot răsfrânge și asupra altor piețe. Un nivel sustenabil al datoriei publice este crucial pentru a menține încrederea investitorilor și a piețelor financiare.
„Deși nu există criterii stricte pentru aderare la UE în materie de datorie publică, ca și punct de control pentru a determina pregătirea Moldovei la acest indicator, putem să utilizăm unul din criteriile de la Maastricht, care se referă la limitarea datoriei publice la 60% din PIB și plafonarea deficitului bugetar anual la maximum 3% din PIB. Aceste criterii asigură o anumită uniformitate în disciplina fiscală și economică în cadrul Uniunii Europene”, a spus Stanislav Ghilețchi.
La finele anului 2022, datoria sectorului public în Moldova a înregistrat un nivel de 36.1% din PIB, ceea ce indică spre o marjă suficient de mare de manevră pentru a atrage fonduri suplimentare, atât pe piața internă, cât și pe piața externă prin emiterea de euroobligațiuni. Această abordare poate oferi acces rapid la cantități semnificative de capital pentru proiectele mari de infrastructură.
„Dacă analizăm nivelul actual al PIB-ului Moldovei, pentru a atinge limita de îndatorare de 60% din PIB, Moldova ar putea să se împrumute cu încă 3.5 miliarde dolari americani. Acest calcul este ilustrativ și depășește parametrii de risc stabiliți în Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu”, care ghidează acțiunile Ministerului Finanțelor. Totuși, calculele indică spre faptul că există un spațiu rezonabil pentru îndatorare în scopuri investiționale. Evident că astfel de inițiative trebuie administrate cu mare atenție și grijă pentru a asigura utilizarea adecvată a fondurilor și pentru a menține sustenabilitatea datoriei pe termen lung”, a precizat expertul.
În acest context, Stanislav Ghilețchi menționează că va trebui să se facă multe investiții pentru ca să aibă loc convergența economică. Proiectul Legii bugetului pentru anul 2023 prevede doar două miliarde de lei pentru investiții capitale, ceea ce este puțin peste 2% din cheltuielile totale planificate. Dar pe lângă dimensiunea financiară, provocarea mai mare este conceperea și dezvoltarea proiectelor care să fie finanțate de partenerii de dezvoltare și instituțiile financiare internaționale.
„Pentru schimbarea paradigmei este necesar de identificat trei-patru domenii prioritare, de exemplu dezvoltarea infrastructurii, consolidarea independenței energetice sau modernizarea agriculturii în care vor fi direcționate atât sursele financiare interne, cât și cele externe, dar și instituționalizat un mecanism de analiză a calității și sustenabilității acestora. Rezultatul analizei trebuie să fie generarea unei liste universale a proiectelor de investiți publice, fiind selectate cele care produc cele mai multe beneficii pentru interesul public. Este nevoie de proiecte mari, precum autostrăzi sud-nord și est-vest, trenuri de mare viteză la Iași și București, sau investiții în tehnologii agricole și sisteme de irigații. Altfel, riscăm să investim sume semnificative în multe proiecte mici și cu impact îngust, precum modernizarea satelor de cultură din sate, diminuând atât eficiența banului public dar și îngreunând alinierea economică cu Uniunea Europeană”, a punctat Stanislav Ghilețchi.
Ultimelestiri.md amintește că joi, 14 decembrie, Consiliul European a decis să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina și R. Moldova.
Totodată, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că decizia Consiliului European reprezintă un moment istoric pentru R. Moldova.
