Studiul identifică trei direcții principale de dezvoltare: industrializarea, susținerea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) și dezvoltarea pieței de capital. În prezent, doar 38% dintre firme reușesc să obțină credite, în timp ce băncile dețin peste șase miliarde de lei sub formă de lichiditate neutilizată. Pentru a debloca aceste resurse, experta propune crearea unui fond public-privat, în care statul să participe alături de bănci și investitori privați, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
Potrivit acesteia, Republica Moldova se află în fața unei alegeri strategice: fie rămâne o economie de consum, dependentă de asistența externă, fie devine un producător competitiv prin reconstrucția sistemului industrial și financiar.
Mihaela Sirițanu atrage atenția că, deși sprijinul Uniunii Europene este fără precedent, există riscuri majore legate de gestionarea acestor fonduri. Aproximativ 40% din resursele disponibile sunt deja în Republica Moldova, însă modul de utilizare a acestora nu este suficient de transparent, iar o mare parte este direcționată spre cheltuieli bugetare.
„Capacitatea administrativă este în continuare foarte slabă. Există riscul să nu putem absorbi acești bani și să nu aibă niciun impact economic”, a declarat experta.
Un alt aspect critic vizează modelul actual de dezvoltare industrială. Potrivit studiului, parcurile industriale și incubatoarele funcționează în mare parte ca spații de închiriere sau depozitare, fără a genera valoare adăugată sau inovație.
„Există un plan de industrializare pe hârtie, însă în practică nu funcționează. Pentru rezultate reale este nevoie de specializarea acestor parcuri, după modelul celor din domeniul IT”, a explicat Sirițanu.
În ceea ce privește susținerea IMM-urilor, experta subliniază că granturile oferite sunt insuficiente pentru dezvoltarea și extinderea afacerilor. Grantul mediu acordat este de aproximativ 20.000 de euro, mult sub nivelul necesar pentru a susține accesul pe piețele europene.
Comparativ, în Estonia, start-upurile pot beneficia inițial de până la 35.000 de euro, iar ulterior de granturi de până la 500.000 de euro pentru scalare.
Studiul evidențiază și un paradox al sistemului bancar. Deși băncile dețin aproximativ 60 de miliarde de lei în lichidități, acestea sunt reticente în a finanța investiții pe termen lung, limitând astfel accesul antreprenorilor la capital.
„Un antreprenor are foarte puține opțiuni: creditele sunt greu de obținut, iar granturile sunt prea mici”, a subliniat experta.
În acest sens, Mihaela Sirițanu propune resetarea pieței de capital și dezvoltarea capitalului autohton, inclusiv prin introducerea sistemelor de pensii private și a altor instrumente financiare care să mobilizeze economiile interne.
Aceasta consideră că astfel Republica Moldova ar putea reduce dependența de împrumuturile externe și ar putea crea o economie mai rezilientă, capabilă să se dezvolte sustenabil.
