Potrivit experților, deficitul bugetar reprezintă o sursă suplimentară de risc inflaționist, mai ales în condițiile în care Republica Moldova se confruntă cu un deficit structural persistent, transmite Ultimelestiri.md cu referire la infotag.md.
„Prin urmare, pe lângă alți factori inflaționiști, politica monetară trebuie să ia în considerare riscurile inflaționiste alimentate de deficitul bugetar, care pune o presiune suplimentară asupra autorităților monetare, subminând eficacitatea politicii monetare”, se arată în analiză.
Expert-Grup notează că un deficit bugetar ridicat determină randamente mai mari la valorile mobiliare de stat. În aceste condiții, băncile comerciale pot fi mai tentate să finanțeze statul, unde riscurile sunt reduse, decât să acorde credite sectorului real al economiei.
„Dacă creditarea guvernamentală, care este asociată cu riscuri minime și la rate ale dobânzii de 9-10%, este profitabilă, de ce sunt băncile interesate să acorde credite sectorului real la rate ale dobânzii comparabile?”, argumentează experții.
Potrivit analizei, această situație explică nivelul ridicat de lichiditate din sistemul bancar și complică transmiterea deciziilor de politică monetară. În consecință, Banca Națională a Moldovei este nevoită să sterilizeze periodic excesul de lichiditate din sectorul bancar.
Expert-Grup atrage atenția asupra unui paradox: sectorul real al economiei reclamă accesul limitat la creditele bancare, în timp ce BNM trebuie să intervină constant pentru a absorbi lichiditatea excesivă din sistem.
„Acest paradox este un semn al unei probleme structurale, exacerbată de deficitul structural persistent al bugetului de stat. Ironia este că Guvernul, folosind bugetul de stat, încearcă să implementeze și programe de stat pentru facilitarea accesului sectorului real la credite bancare”, se mai arată în analiză.
Experții concluzionează că deficitul structural persistent nu influențează doar echilibrul bugetar, ci afectează și funcționarea mecanismelor monetare, accesul companiilor la finanțare și eficiența politicilor publice destinate economiei reale.
