Potrivit FMI, după mai mulți ani de activitate economică modestă, afectați de efectele războiului Rusiei împotriva Ucrainei și de șocurile energetice repetate, creșterea economică a Republicii Moldova își revine treptat. FMI estimează o creștere a PIB-ului real de 2,7% în 2025, susținută de o recoltă mai bună decât se anticipa, de consumul intern și de investiții, transmite Ultimelestiri.md.
Inflația a intrat pe un trend descendent după ce a atins un vârf la începutul anului, ca urmare a șocului energetic, și este așteptată să revină până la sfârșitul anului în intervalul-țintă al Băncii Naționale a Moldovei (5% ±1,5%). În același timp însă, deficitul de cont curent extern s-a extins până la aproximativ 20% din PIB, din cauza cererii ridicate pentru importuri, a importurilor de energie electrică și a exporturilor slabe de bunuri, ceea ce indică o erodare a competitivității.
Pentru anul 2026, FMI prognozează o creștere economică de 2,3%, iar pentru 2028, de 3,7%, pe fondul investițiilor publice și private mai mari și al reformelor structurale orientate spre productivitate, în cadrul Planului de Creștere al UE. Totuși, deficitul extern va rămâne ridicat pe termen scurt și se va reduce doar gradual.
FMI avertizează că riscurile negative domină, în special cele legate de evoluțiile geopolitice, de efectele războiului din Ucraina, precum și de posibile întârzieri în implementarea reformelor și utilizarea ineficientă a fondurilor europene. Pe de altă parte, accelerarea reformelor și o evoluție geopolitică mai favorabilă ar putea îmbunătăți perspectivele.
În 2025, politica fiscală a fost una de sprijin, iar FMI estimează un deficit bugetar de 4,5% din PIB, față de 4,1% în 2024, pe fondul majorării cheltuielilor curente, inclusiv creșteri salariale și sprijin generalizat pentru populație. Investițiile de capital au fost însă sub nivelul planificat, din cauza capacității reduse de execuție.
Pentru 2026, bugetul prevede o creștere ambițioasă a investițiilor de capital, mai ales în infrastructura energetică și de transport, însă, în contextul reducerii granturilor, deficitul ar putea ajunge la 5,2% din PIB, ceea ce pune presiune pe datoria publică. FMI subliniază că beneficiile acestor investiții vor depinde de îmbunătățirea capacității de absorbție și a managementului investițiilor publice.
FMI constată că Republica Moldova colectează mai puține venituri fiscale decât țările comparabile, iar sistemul fiscal este complex și distorsionant. Experții recomandă simplificarea politicii fiscale și eliminarea facilităților ineficiente, cum ar fi cotele reduse și scutirile de TVA, care afectează eficiența economică și sunt slab direcționate.
Totodată, extinderea bazei de impozitare trebuie să fie însoțită de îmbunătățirea administrării fiscale, prin controale bazate pe risc și sisteme moderne de conformare. Pe termen mediu, FMI consideră necesară și o analiză a progresivității impozitelor pe venit și avere.
FMI apreciază că, în condițiile actuale, nu există spațiu pentru relaxarea suplimentară a politicii monetare, deși BNM trebuie să rămână vigilentă. Deși rata de politică monetară a fost redusă cu 150 de puncte de bază din august, creșterea recentă a inflației de bază și relansarea economică pot genera riscuri inflaționiste.
Sistemul bancar este considerat stabil, bine capitalizat și profitabil. Totuși, FMI avertizează asupra creșterii rapide a creditării și a prețurilor locuințelor, care au crescut cu 24% între sfârșitul anului 2024 și mijlocul lui 2025. Sunt recomandate măsuri suplimentare de prudență și alinierea programului „Prima Casă” la cadrul macroprudențial existent.
FMI salută progresele înregistrate de Republica Moldova în consolidarea securității energetice, inclusiv pregătirea pentru sezonul rece. Prioritățile viitoare includ extinderea interconectărilor, creșterea capacităților de producție și stocare, echilibrarea sistemului energetic și eficiența energetică.
În același timp, experții FMI subliniază că reluarea reformelor de guvernanță și anticorupție este esențială pentru îmbunătățirea mediului de afaceri și implementarea eficientă a Planului de Creștere al UE. Progresele în acest domeniu sunt descrise ca fiind inegale, iar noul Guvern este îndemnat să avanseze decisiv.
Potrivit FMI, accelerarea reformelor structurale este crucială pentru creșterea productivității, reducerea emigrației și creșterea nivelului de trai, în condițiile în care Republica Moldova rămâne în urma altor țări candidate la aderarea la UE.
Un comentariu
Pingback: PSDE: Evaluarea FMI indică dezechilibre serioase în economia Republicii Moldova - Ultimele ştiri din Moldova