Datele publicate de autoritățile separatiste arată că, în doar două luni de la lansare, au fost utilizate aproape 60% din donațiile colectate, în timp ce contribuțiile noi sunt insuficiente pentru a acoperi ritmul cheltuielilor, transmite Ultimelestiri.md cu referire la europalibera.org.
Fondul a fost lansat la mijlocul lunii mai, iar până în prezent a acumulat peste 146,7 milioane de ruble transnistrene (aproximativ 8 milioane de euro). Din această sumă, 83,6 milioane de ruble (circa 4,5 milioane de euro), echivalentul a aproximativ 57%, au fost deja cheltuite.
Sheriff, principalul finanțator al fondului
Cel mai mare donator este holdingul transnistrean Sheriff, care a transferat încă din primele zile de la lansarea fondului 100 de milioane de ruble transnistrene (peste 5,4 milioane de euro).
Controlat din 1993 de oamenii de afaceri Victor Gușan și Ilia Kazmalî, holdingul este considerat de analiști principalul actor economic și politic din regiunea transnistreană, fiind supranumit adesea „statul Sheriff”.
Restul fondurilor, în valoare de 46,7 milioane de ruble (aproape 2,6 milioane de euro), provin din donațiile altor companii și ale persoanelor fizice.
Datele arată însă că, fără contribuția inițială a holdingului Sheriff, fondul acumulează lunar doar aproximativ 23,3 milioane de ruble (circa 1,3 milioane de euro), în timp ce cheltuielile lunare depășesc 39 de milioane de ruble (aproximativ 2,1 milioane de euro).
Ce s-a făcut cu banii
Cea mai mare parte a banilor colectați a fost direcționată către plata prestațiilor sociale.
Potrivit datelor publicate de administrația de la Tiraspol:
- 45 de milioane de ruble au fost utilizate pentru pensii sociale și indemnizații;
- 27,3 milioane de ruble au fost alocate pentru produse medicale și farmaceutice;
- peste 8 milioane de ruble au fost cheltuite pentru produse alimentare.
O parte din fonduri a fost direcționată și către întreținerea orfelinatelor, internatelor, precum și a serviciilor sociale și educaționale.
Fostul vicepremier pentru Reintegrare, George Balan, declara anterior că acest fond de întrajutorare nu este suficient pentru a soluționa problemele structurale ale regiunii transnistrene.
Potrivit acestuia, Tiraspolul ar putea beneficia de sprijinul financiar de 60 de milioane de euro oferit de Uniunea Europeană și Chișinău pentru depășirea crizei energetice, însă administrația separatistă a refuzat acest ajutor.
Regiunea transnistreană traversează o criză economică severă după ce, de la 1 ianuarie 2025, au fost întrerupte livrările de gaze naturale gratuite din Federația Rusă, odată cu expirarea acordului de tranzit dintre Ucraina și Gazprom.
În prezent, Transnistria este aprovizionată cu gaze naturale de compania ungară MET Gas and Energy Marketing AG, în baza unei înțelegeri dintre Chișinău și Tiraspol. Cantitățile sunt însă considerabil mai mici, iar achizițiile de pe piața europeană sunt achitate de Federația Rusă printr-un mecanism considerat netransparent.
Consecințele asupra economiei regiunii sunt semnificative. Mai multe întreprinderi funcționează cu întreruperi, iar o parte dintre angajați au fost trimiși în șomaj tehnic.
În același timp, doi dintre cei mai importanți contribuabili ai regiunii, Uzina Metalurgică Moldovenească și Centrala Termoelectrică MGRES, nu mai generează suficiente venituri pentru bugetul local.
În aceste condiții, administrația de la Tiraspol a adoptat mai multe măsuri de austeritate, printre care plata salariilor bugetarilor în tranșe și reducerea unor cheltuieli sociale și investiționale.
Economistul Veaceslav Ioniță estimează că deficitul bugetar al regiunii transnistrene ajunge la 2,5 miliarde de ruble transnistrene, echivalentul a peste 136 de milioane de euro.
Potrivit calculelor sale, administrația de la Tiraspol dispune de venituri de aproximativ 3,9 miliarde de ruble (212,6 milioane de euro), în timp ce cheltuielile se ridică la 6,5 miliarde de ruble (peste 354 de milioane de euro).
Chișinăul elimină treptat facilitățile fiscale
După aproape 25 de ani în care agenții economici din regiunea transnistreană au beneficiat de facilități fiscale la importurile efectuate prin malul drept al Nistrului, autoritățile de la Chișinău au decis eliminarea treptată a acestor scutiri până în anul 2030.
Sumele colectate vor alimenta Fondul de convergență, destinat finanțării proiectelor de dezvoltare și apropierii economice dintre cele două maluri ale Nistrului.
Potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern, începând cu 1 august 2026 urmează să fie aplicată cota TVA de 20% pentru mai multe categorii de mărfuri importate de agenții economici din regiunea transnistreană, în special produse de lux, precum alcool, tutun, blănuri, bijuterii și automobile.
Tot de la aceeași dată va fi aplicată o cotă de 8% pentru gazele naturale, iar de la 1 ianuarie 2027 vor fi taxate și importurile de minereuri și metale.
Administrația de la Tiraspol s-a opus în repetate rânduri acestor măsuri, susținând că agenții economici din regiune vor fi obligați să achite taxe atât în bugetul transnistrean, cât și în cel al Republicii Moldova, ceea ce, în opinia acesteia, ar afecta grav economia locală.
Datele Biroului Politici de Reintegrare arată că, în primul trimestru al anului, aproximativ 80% din exporturile regiunii transnistrene au fost direcționate către piața Uniunii Europene, iar peste 40% din importuri provin din statele membre ale UE.
Totodată, aproape 2.500 de agenți economici din regiunea transnistreană sunt înregistrați pe malul drept și desfășoară operațiuni de import și export în conformitate cu legislația Republicii Moldova.
