Datele se regăsesc într-o analiză realizată de compania de consultanță „Europolis”, care examinează evoluția sectorului pe parcursul a cinci ani, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
În 2019, în industria ușoară activau 26.623 de persoane. Până în 2024, numărul angajaților s-a redus cu peste 8.000.
Potrivit analizei, declinul s-a produs într-o perioadă în care modelul economic bazat pe producția în regim lohn, salarii reduse și dependență de comenzile externe a devenit tot mai vulnerabil.
Printre întreprinderile afectate se numără mai multe companii cunoscute din sector. Fabrica „Zorile” și-a lichidat producția, „Covoare-Ungheni” a intrat în proces de insolvabilitate, iar „Floare-Carpet” se află în proces de închidere.
Alte companii, printre care „Artima”, „Ionel” și „Tricon”, se confruntă cu un declin al activității. La „Lear Corporation” din Ungheni au fost eliminate peste 750 de locuri de muncă.
Directorul executiv al companiei „Europolis”, Ghenadie Ivașcenco, susține că pierderile nu reflectă doar dispariția unor fabrici, ci și epuizarea unui model economic bazat timp de decenii pe costurile reduse ale forței de muncă.
Potrivit expertului, într-o țară care se confruntă cu deficit de personal și cu majorarea costurilor salariale, avantajul construit aproape exclusiv pe munca ieftină nu mai poate susține industria.
Analiza arată însă că industria ușoară nu dispare, ci trece printr-un proces de transformare. Numărul întreprinderilor din domeniu a crescut de la 680 la 736, iar companiile noi sau relansate au creat peste 2.000 de locuri de muncă.
Noua generație de producători se orientează tot mai mult către produse cu o valoare adăugată mai mare.
Printre exemplele prezentate se numără „Molltex Group” din Bălți, care a ajuns la aproape 800 de angajați, și „Trox BR” din Briceni, care a creat peste 300 de locuri de muncă.
Un alt exemplu este „Bautex Composites” din Strășeni, companie care produce materiale din fibră de sticlă destinate pieței europene.
Ghenadie Ivașcenco avertizează că transformarea sectorului se desfășoară încă prea lent pentru a compensa pierderile de locuri de muncă.
Reducerea activității la „Lear Corporation” și închiderea companiei „Floreana Fashion” au dus, spre exemplu, la dispariția a aproximativ 1.500 de locuri de muncă.
În opinia expertului, viitorul industriei ușoare depinde de investițiile în tehnologii noi, recalificarea angajaților și dezvoltarea unor domenii mai specializate, precum producerea textilelor tehnice.
Ivașcenco consideră că Republica Moldova nu mai poate concura prin salarii mici. Potrivit lui, avantajele sectorului trebuie construite prin creșterea productivității, folosirea tehnologiilor și fabricarea produselor cu o valoare adăugată mai mare.
Începând cu anul 2025, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a lansat un mecanism de sprijin pentru investițiile în industria prelucrătoare, valabil în perioada 2025–2026. Printre domeniile eligibile se numără industria textilă și cea a articolelor de îmbrăcăminte.
Companiile care realizează investiții noi de cel puțin zece milioane de lei în sectoarele eligibile pot beneficia de ajutor de stat de până la 60% din valoarea investiției.
Sprijinul este oferit sub formă de granturi nerambursabile și facilități fiscale. Bugetul prevăzut pentru acest mecanism este de cel puțin două miliarde de lei.
Potrivit Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, industria textilă și a articolelor de îmbrăcăminte reprezintă aproximativ 9% din industria prelucrătoare a Republicii Moldova și asigură venituri pentru aproximativ 17.000 de familii.
Circa 80% din producția sectorului este destinată exportului.
Prin Programul Național de Industrializare, autoritățile estimează că, până în 2036, vor fi atrase investiții de peste 500 de milioane de euro în sectorul industrial.
