Aceasta este concluzia expertului în politici economice Veaceslav Ioniță, de la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, prezentată vineri, 14 noiembrie, în cadrul emisiunii „Analize economice”, transmite Ultimelestiri.md cu referire la ziar.md.
Potrivit datelor prezentate de Ioniță, R. Moldova se află deja la al cincilea an consecutiv de stagflație, cu efecte resimțite zilnic de populație și mediul de afaceri. Inflația cumulativă din 2020 până la finele lui 2025 a atins 77,6%, în timp ce creșterea PIB-ului anual a fost aproape nulă – doar 0,1% în 2025, comparativ cu nivelul din 2019.
„Stagflația înseamnă inflație ridicată alături de stagnare economică. În mod normal, creșterea prețurilor stimulează producția, iar scăderea lor o reduce. La noi, prețurile cresc, dar economia nu se dezvoltă. Este un context extrem de neplăcut: loveste direct în buzunarul oamenilor și încurajează mediul de afaceri să se retragă”, explică Ioniță.
Analiza detaliată a expertului arată o situație alarmantă pentru principalii indicatori economici.
Producția industrială a stagnat la 99,5% din nivelul din 2019, cea agricolă abia reușește să se recupereze, cu o creștere prognozată de 15% în 2025, nivel suficient doar pentru a egala performanțele pre-pandemie, iar exporturile au scăzut de la 4,335 miliarde de dolari în 2022, la 3,498 miliarde de dolari în 2025 (august), revenind la nivelurile din 2021.
Totodată, numărul angajaților a coborât de la 872.400 în 2019, la 807.900 în 2025 (II trimestru). Salariile reale au scăzut timp de trei ani consecutivi (2021-2023), cu până la 10,7% în 2022.
„Consumul intern, reflectat prin încasările din TVA, a stagnat la circa 30 miliarde lei în 2023-2024 și doar în 2025 se așteaptă o revenire la 36,6 miliarde lei, echivalentul anului 2019. Pentru prima dată în istoria țării, importurile de alimente au depășit exporturile, afectând direct producătorii locali”, a mai precizat economistul.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, creditarea afacerilor arată slăbiciune, trimestrul III 2025 aducând din nou scăderi și semnalând o încredere redusă în economie.
„Am avut trei recesiuni în ultimii cinci-șase ani – 2020, 2022 și 2024 – și o stagnare profundă care frânează totul. Prețurile s-au dublat în cinci ani, dar PIB-ul e pe loc, industria și agricultura sunt în urmă cu șase ani, exporturile scad, locurile de muncă dispar, iar consumul e la nivel minim. Aceasta este stagflație pură”, avertizează Ioniță.
Efectele stagflației se resimt direct în viața de zi cu zi: facturi mai mari, salarii care abia țin pasul cu prețurile și perspective economice incerte. Mediul de afaceri este paralizat de lipsa investițiilor și incertitudinea pieței, ceea ce limitează dezvoltarea afacerilor locale și creșterea economică.
În pofida acestor date îngrijorătoare, Banca Națională a Moldovei (BNM) oferă un semnal pozitiv pe frontul inflației. În raportul prezentat pe 13 noiembrie, guvernatoarea Anca Dragu a anunțat că rata anuală a inflației a scăzut la 6,9% în septembrie 2025, față de 8,2% în vară. Prognoza indică o revenire la nivelul-țintă de 5–6,5% în prima jumătate a anului 2026, ceea ce ar putea tempera presiunile asupra puterii de cumpărare a populației.
Cu toate acestea, BNM avertizează că persistă riscuri semnificative: tensiuni geopolitice, creșteri ale prețurilor internaționale la energie și fluctuații externe, care ar putea accelera din nou inflația.
