E vorba de o reformă istorică majoră a sistemului fiscal internațional care presupune că va asigura o distribuție mai echitabilă a profiturilor și a drepturilor de impozitare între țări și jurisdicții cu privire la corporaţiile multinaționale, transmite Ultimelestiri.md cu referire la Mold-street.com.
Impozitarea profiturilor reziduale ale multinaționalelor
În special, OCDE a anunțat că a fost finalizat textul unei convenții multilaterale (MLC) care va permite semnatarilor să realoce și să exercite un drept național de impozitare asupra unei părți din profiturile reziduale ale multinaționalelor (măsura „Amount A” a Pilonului I).
Textul stabilește „caracteristicile semnificative” necesare pentru pregătirea procesului de semnare, inclusiv aria de acoperire și funcționarea dreptului de impozitare permisibil, mecanismele pentru limitarea dublei impozitări, un proces pentru asigurarea certitudinii fiscale, condițiile pentru eliminarea impozitelor existente pentru serviciile digitale (DST-urile) și măsuri similare relevante la intrarea în vigoare a acesteia și angajamentul ca, în același timp, să nu fie introduse noi DST-uri și măsuri similare relevante.
Textul convenției multilaterale nu este încă disponibil, întrucât se încearcă în continuare soluționarea unui număr restrâns de elemente specifice, explică OCDE.
Odată ce ultimele aspecte vor fi soluționate, MLC va fi publicată și însoțită de o Declarație explicativă care va stabili o înțelegere comună. MLC este disponibilă pentru semnare, iar până la finalul anului se va organiza o ceremonie de semnare, cu obiectivul de a permite intrarea în vigoare a MLC în 2025.
Nu toți membrii Cadrului Incluziv au semnat această declarație. Belarus, Canada, Pakistan, Rusia și Sri Lanka nu au semnat. Participarea Rusiei şi Belarus în cadrul organismelor OCDE a fost suspendată din cauza invaziei Rusiei asupra Ucrainei, iar refuzul Canadei de a semna ar fi legat, de acordul privind înghețarea DST-urilor pe care nu îl susține.
Declarația de rezultat a fost livrată miniștrilor de finanțe și guvernatorilor băncilor centrale ai statelor G20 în cadrul întâlnirii acestora din India din 17-18 iulie 2023.
Moldova nu este parte la acest proces
Printre semnatari se numără puteri economice precum China, India, SUA, statele UE, dar şi state precum Armenia, Gerorgia sau Ucraina.
Republica Moldova însă nu face parte din acest proces global de pregătire a unei convenţii multilaterale privind impozitarea multinaţionalelor.
Motivul nu l-am putut afla. Ministra Finanţelor Veronica Sireţeanu a refuzat să ofere un comentariu oficial, iar la solicitarea Mold-Street.com, adresată instituţiei aşa şi nu am primit un răspuns.
De SUA va depinde succesul reformei globale
Pe de altă parte Observatorul fiscal al UE constată că eficiența Pilonului I depinde de ratificarea acestuia de către SUA.
"Pentru a se asigura că valoarea drepturilor de impozitare distribuite este suficient de mare, întrucât doar companiile care au sediul într-o jurisdicție care semnează acordul multilateral pot fi acoperite de impozit, Declarația de rezultat prevede că va fi nevoie de cel puțin 30 de jurisdicții care să combine cel puțin 60% din companiile acoperite de reformă pentru ca reforma să intre în vigoare la nivel global. Bazându-se pe activitatea anterioară, Observatorul fiscal al UE arată că pragurile minime globale impun ratificarea de către SUA pentru ca reforma să demareze la nivel global", scrie Ceccar Business Magazine.
Companiile americane reprezintă 46% din companiile acoperite de Pilonul I și cuprind 58% din profiturile redistribuite. Fără SUA, numărul de grupuri acoperite ar scădea la 37%, iar profiturile aferente măsurii „Amount A” disponibile pentru redistribuire la 38 de miliarde de euro, potrivit Observatorului fiscal al UE.
Veniturile fiscale brute derivate din măsura „Amount A” ar scădea cu 40,6% pentru țările dezvoltate, 52,3% pentru țările în dezvoltare și 28% pentru țările cel mai puțin dezvoltate.
Nicio altă țară în afară de SUA nu ar putea bloca implementarea globală a reformei de una singură, constată cercetătorii.
Ratificarea reformei Pilonului I de către SUA prezintă un interes deosebit pentru UE întrucât Comisia Europeană a propus ca veniturile aferente Pilonului I să devină parte a noii generații de resurse proprii ale Uniunii.
Absența Pilonului I ar putea reprezenta un deficit cuprins între 7,5% și 15% din totalul veniturilor necesare pentru finanțarea pachetului de redresare al UE. Astfel, instituțiile europene vor trebui să analizeze cu atenție opțiunile de a aștepta ca SUA să aprobe reforma – actualul Congres fiind împotriva acesteia – sau de a apela la alternative, mai constată specialiştii UE.
