La ora actuală, ne aflăm la începutul perioadei maximului solar care va dura până în 2026. Ciclul solar este o variaţie periodică a radiaţiei solare, cu o durată medie de 11,2 ani, variaţie care determină schimbări climatice pe Pământ, transmite Ultimelestiri.md cu referire la playtech.ro.
Actualul ciclul solar este al 25-lea de după anul 1755, anul în care a început înregistrarea observaţiilor astronomice asupra petelor solare. El a început în decembrie 2019, chiar când apăreau primele cazuri de SARS-COV 2 în China.
În 2022, activitatea solară a luat amploare, iar 2023 a amplificat-o, din acest punct de vedere. O explozie uriașă a izbucnit pe partea îndepărtată a Soarelui la începutul acestui an, ea fiind catalogată în „clasa X”, cu alte cuvinte, una dintre cele mai puternice furtuni solare care poate avea loc.
Furtuna a „ratat” de puțin planeta noastră, în termeni de distanțe folosite pentru Univers, dar a dus la căderea comunicațiilor radio în zone întinse din Australia și Noua Zeelandă.
Din 2023 până în 2026 va fi perioada ce este cunoscută drept maximul solar, iar apogeul va fi în 2025. Maximul solar este în contrast cu minimum solar, când nu există pete solare. Al 25-lea ciclu solar se va încheia în anul 2030.
Care e cauza, ce efecte au asupra noastră, a societății umane
O explozie solară are o putere echivalentă cu milioane de bombe nucleare aruncate în aer simultan. Cea mai puternică furtună solară din istorie a fost cea din 1859, cunoscută și ca „evenimentul Carrington”. Soarele a eliberat atunci o energie echivalentă cu cea a aproximativ 10 miliarde de bombe atomice, fiecare de o megatonă.
Efectul a fost că aurorele boreale și australe au fost văzute și pe alte locuri îndepărtate de pe Terra, iar câteva stații de telegraf au luat foc. Dar omenirea nu era, la acea vreme, atât de conectată și de dependentă de tehnologie.
Dacă un eveniment similar cu cel din 1859 ar avea loc astăzi, ar duce la un dezastru major, deși nu ar însemna și distrugerea totală a civilizației. Acest tip de eveniment este, totuși, rar, iar principalul nostru „aliat” este câmpul magnetic al Pământului.
De fapt, mulțumită magnetosferei efectele unei furtuni solare sunt mai puțin severe asupra noastră. Chiar și cea mai puternică radiație solară de pe scala NOAA (National Oceanic and Atmospheric Administration) ar avea efecte majore doar asupra astronauților aflați în spațiu în acel moment, iar oamenii din avioane și cei care trăiesc la altitudini mari ar fi expuși la niveluri mai mari de radiații. De-a lungul unui întreg ciclu solar de 11 ani, un asemenea eveniment solar extrem ar putea dura aproximativ o zi.
Cele mai frecvente furtuni solare au o periodicitate de 50 de zile la fiecare ciclu solar și au efecte minime spre inexistente asupra oamenilor și sateliților. Furtunile sunt cauzate de ejecțiile de masă coronală și erupții solare, dar numai cele mai puternice (de clasă X), pot atinge nivelul de intensitate pentru a fi puse pe scala NOAA.
Majoritatea erupțiilor nu sunt periculoase pentru noi, dar pot face ravagii asupra tehnologiei de pe Pământ și, într-o măsură și mai mare – a celei din spațiu. Chiar și o erupție solară de clasă M – a doua ca intensitate pe scala NOAA – poate fi la fel de problematică.
„Erupțiile din clasa M, ce s-au multiplicat în ultima perioadă, pot cauza căderi minore ale transmisiilor radio, ceea ce înseamnă că regiuni foarte mici de pe planetă acestea se pot comporta neobișnuit”, a spus Dr Ryan French, de la Observatorul Solar Național, pentru IFLScience.
Prin urmare, cel mai comun efect al maximului activității solare nu va însemna Armaghedonul, ci va fi legat, cel mai probabil, de imposibilitatea sateliților de a comunica date. Iar cel mai spectaculos efect va fi vizibilitatea aurorelor și în regiuni în care, de regulă, nu se pot observa.
